150 ani de la intemeierea Mănăstirii ”Inalţarea Domnului” Noul Neamţ

Pe data de 24 ianuarie 2014 la BNRM a fost inaugurată expoziţia – eveniment 150 ani de la intemeierea Mănăstirii ”Inalţarea Domnului” Noul Neamţ. Prin articolul ce urmeaza mai jos ne-am pus ca scop scoaterea in evidenta a bibliotecii Manastirii Noul-Neamt , urmele carora se pastreaza si la Biblioteca Nationala a RM in Serviciul Carte Veche si rara.

Fondul bibliotecii Manastirii Noul-Neamt  – „fiică” a Lavrei Neamţu din Moldova, centru monahal si pe drept adevărată oază călugărească, a fost completat neintrerupt de la înfiinţarea manastirii (13 ianuarie 1864) şi până la închiderea ei (16 octombrie 1959).

Sufletul bibliotecii, ca şi a întregului aşezământ monahal, a fost vrednicul stareţ şi arhimandrit al mănăstirii  Andronic Nanu, fost bibliotecar al mănăstirilor Secu şi Neamţ, unul din ultimii copişti din istoria literaturii române, care a adus cu sine la Noul-Neamţ, 2 valize de cărţi, aproximativ vreo 30 de manuscrise în limbile slavonă şi română din sec. XIV-XIX, alcătuind temelia viitoarei biblioteci, îngrijindu-se pe tot parcursul vieţii de completarea ei. Printre primele relatari despre biblioteca in cauza este cea a profesorului universitar C.N. Tomescu, editorul revistei „Arhivele Basarabiei” care scria : „Biblioteca e aşezată într-o clădire aparte, dincolo de altarele bibliotecilor. O cameră cu dulapuri sub sticlă, închise şi pline de cărţi şi manuscrise, sunt diferite publicaţii româneşti, care se mai văd în bibliotecile noastre, dicţionare enciclopedice complecte, legate, alte cărţi vechi greceşti, germane, franceze, sloveneşti, ruseşti, lucrările Scribăneştilor, ale lui Melchisedec, slujebnice şi tipicoane, multe în manuscrise moldoveneşti şi altele slavone aduse din sfânta mănăstire a Neamţului cea veche în sfânta Noa mănăstire Neamţul prin ieroshimonahul Andronic, cât şi de la Secu”. ”. Aici am mai adăuga: lucrările foarte rare şi preţioase ale lui Isaac Sirul, Ioan Scărarul, Teofilact, Ioan Damaschin, Dosoftei, Petru Movilă, Paisie Velicicovschi, D. Cantemir, M. Kogălniceanu, Amfilohie Hotiniul, Gurie Grosu, multe manuale (abecedare, gramatici, istorii, geografii) şi publicaţii periodice – toate depistate după „Catalogul cărţilor mănăstirii Noul-Neamţ” alcătuit de stareţul acestei mănăstiri Andronic Nanu. În 1884 biblioteca, la numai 20 de ani de existenţă, număra 2272 de cărţi tipărite, o jumătate din care erau din sec. XVII-XIX, în limba română. Predominau cele cu caracter religios, editate la Neamţ şi Iaşi. Astazi acest bogat fond se pastreaza din 1962  la Arhiva Naţională a Moldovei.

Biblioteca manastirii a fost alcatuita din donatiile inaltelor fete bisericesti si a persoanelor laice, oameni de cultura etc. Merita de pomenit pe basarabeanul nostru Iosif Naniescu (Ioan Mihalache, 1820-1902), Mitropolitul Moldovei, care a făcut mai multe donaţii de carte, printr-un oarecare Ignat de la Făleşti, judeţul Bălţi şi un oarecare  Răileanu la 17 august 1889 a trimis 30 de tipărituri rare şi scumpe, iar în aprilie şi octombrie 1890 – 40 de cărţi vechi preţioase şi un  mult preafrumos album cu 55 de vederi ale Mitropoliei Moldovei, executate de Nestor Heck din Iaşi, în 1866, şi îmbrăcat într-o frumoasă legătură de epocă (cheutoare de metal şi nasture poleit cu argint). De mai multe ori a făcut donaţii mănăstiri şi arhimandritul dr. Conon, mai târziu mitropolit primar al Ţării Româneşti, Arămescul Donici „Băcăoanul” (1836-1919). În septembrie 1888 a trimis 7 cărţi foarte rare din sec. XVII-XIX, ce valorau între 700 şi 900 de franci, şi o mare donaţie – în martie 1890. Valoroase ne par şi donaţiile Mitropolitului Kievului şi Haliciului (Haliciei) Arsenie, care în 1864 a donat nişte mineie vechi pe tot anul (12 luni), un apostol şi alte cărţi; Isihie Stamate, egumenul mănăstirii Secu şi Antonie Ternovschi, tot de la Secu, au donat în 1865 15 cărţi; Constantin Miclescu a donat 12 cărţi în româneşte în 1868; egumenul mănăstirii din pustiul Valaam Damaschin în 1872 a donat multe cărţi preţioase în limba rusă prin egumenul  mănăstirii Noul-Neamţ Teofan Cristea „când a fost acolo spre închidere”. La 20 mai 1884 istoricul şi literatul român Mihail Kogălniceanu a donat 3 volume ale „Letopiseţelor Ţării Moldovei şi Valahiei” (e vorba, probabil, de ediţia a 2-a, Bucureşti, 1872). Dintre  băştinaşi care au contribuit şi  la înregistrarea acestei colecţii poate fi mentionata Maria Ignatencu cu rudele sale din Chiţcani la 9 septembrie 1888 care au dăruit o evanghelie în slavonă ferecată în bronz; neguţătoarea Alexandra Ivanov din Chişinău a dăruit la 25 septembrie 1878 o evanghelie slavonă mare îmbrăcată în catifea roşie şi ferecată în bronz; Constantin Botezatu din Chişinău a dăruit în 1879 prin rudele sale  10 cărţi (vieţile sfinţilor, un ceaslov, o psaltire, biblia şi alte cărţi româneşti).

Ca confirmare a celor expuse mai sus  sunt  însemnările (note) marginale şi autografe de pe unele donaţii depistate in fondul Serviciului Carte veche si rara a BNRM : însemnarea de pe filele valoroasei opere „Descrierea Moldovei” a lui Dimitrie Cantemir „Această carte este a obşcejitiei prea fericitului Paisie şi cine o va înstreina ori în ce chip dintru această sfântă monastire Noul Neamţului acela în veci să rămâie subt neiertat canon şi neblagoslovenia Maicii Domnului şi a părintelui nustru Paisie anul 1870” In cartea „ Letopiseţele lui M. Kogălniceanu, ediţia întâi (Iaşi, 1845-1852 se afla insemnarea datata cu anul 1890 2 februarie : „Această carte, dimpreună cu mai multe altele este dăruită Bibliotecii Sf[intei] monastiri al Noului Neamţu din Basarabia, anume: de către subsemnatul arhimandritul şi Doctor Conon Arămescul Donici, Profesor de Teologie şi Predicator [al] Sfintei Mitropolii din Iaşi. – şi nimărui nui este ertat ca să mi-o înstrăineze de la acest Sfânt şi Dumnezeiescu locaşu ori şi pren ce chip ar fi; sup cel mai greu şi mai neertat Canon Bisericescu. – Amin. „ La o alta pagina alt text : „Am scris cu slove vechi (adică cu caractere chirilice), crezând că ele vor fi mai uşor de cetit pentru Basarabieni. Conon”.

Carti din renumita biblioteca a Manastirii Noul-Neamt  pot fi intilnite si in alte institutii culturale, detinatoare de fonduri patrimoniale : Arhiva Nationala, Muzeul National de Etnografie, Biblioteca Academiei de Ştiinţe a RM, etc. Nu e exclus ca urme a bibliotecii  Manastirii Noul-Neamt  sa fie depistate si peste hotarele tarii, fie in biblioteci si muzee fie in colectii particulare.

Impresiile şi clipele trăite in urma vizitelor la cel mai important templu al memoriei şi istoriei noastre naţionale au fost imortalizate în lucrările mai multor savanţi şi preoţi cărturari şi eternizate de poetul basarabean Alexe Mateevici în poezia sa „La Noul-Neamţ”.

 

 

 

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s