Valori bibliofile

In fondul Serviciului Carte vecha si rara se pastreaza  carti care au facut parte din fondul initial al Bibliotecii Guberniale, deschisa la 1832. Si care poarta aprenta cititorilor de atunci,  iar pe paginile a multor carti se mai pastreaza si astazi ideile si gindurile oamenilor din acele vremi lasate in marginalii.

Cea mai veche carte vine din perioada primelor carti tiparite in Europa, datata cu anul 1551 . “Kategoriile lui Aristotel commentate de Simplicius”, la Venetia. Acest titlu se regaseste intr-o bibliografie de la 1545-1556, unde sunt incluse doar incunabule.

Un loc aparte in fondul Serviciului Carte veche si rara il ocupa cartile editate in prima tipografie din Chisinau, deschisa de Mitropolitul Banulescu-Bodoni – Tipografia Exarhiceasca. Prima carte scoasa de sub teascurile ei a fost Liturghia de la 1815. Titlu in  chenar floral, sunt prezente frontispicii, initiale ornate, viniete, gravuri. Se stie ca la oformarea acestor elemente specific cartilor religioase si nu numai, a lucrat un mester-calugar din manastirea Noul Neamt, insa din modestia care e caracteristica monahilor numele lui nu-l gasim mentionat in carte. Insa poate fi intilnit in documentele de arhiva ce tin de activitatea Casei Arhieresti, in incinta careia se afla tipografia respectiva. Pe forzatul acestei Liturghii avem autograful mitropolitului Gavriil Banulescu Bodoni, care a si fost posesorul acestei carti.

A doua carte tiparita in aceasta tipografie este Molebnicul (1815). Exemplarul a fost oformat grafic dupa modelul primelor tiparituri romanesti “Cazania lui Varlaam” si “Psaltirea in versuri” a lui Dosoftei. Cartea data a apartinut lui B.-P. Hasdeu, ca marturie este autograful personal al scriitorului.

Chesarie de Râmnic – cărturar şi traducător s-a impus printr-o bogată activitate culturală, bisericească. Cunoştea istoria şi limbile latină, greacă, rusă şi franceză.Principala lui operă rămâne editarea, între 1776 şi 1779, a şase volume de Mineie, completate cu prefeţe originale, inspirate masiv din Enciclopedia franceză a lui Didro. Prefeţele conţin o meditaţie asupra evoluţiei istoriei şi a timpului poporului roman de la inceputuri dar si cunoştinţe variate de teologie si astronomie, din dorinţa de a trezi sentimentul conştiinţei naţionale in rindul oamenilor simpli. Datorita acestor prefete care erau povestite taranilor dupa slujbele liturgice bisericesti, ideia de patrie a prins contur in rindul oamenilor simpli. Sintagma “Patria se cheama norodul iar nu tagma jefuitorilor” a fost preluata de Tudor Vladimirescu, care a folosit-o ca un slogan in activitatea sa revolutionara.

Sirul raritatilor bibliophile din fondul serviciului carte veche si rara poate fi continuat si cu lucrarile autorilor greci, latini si europeni. Astfel lucrarea cronicarului polonez Dlugos Ioanes editata  in sec. 17  gasim un capitol decitat domnitorului Stefan cel Mare. Acest titlul sa pastrat doar in 4 exemplare in toata Europa.

 Urmatorul document este interesant nu doar ca vechime dar si ca oformare. Prezinta un sul din 4 scrisori in care se cerceteaza cazul unei escrocherii de mosie. Dupa toate aparentele acest act a fost scris in 1690 pe timpul domniei lui Petru cel Mare, la Moscova. Ca punct de atestare a anului a servit ordinul tarului din acest document semnat cu anul de la facerea lumii 7178, adica 1690 de la nasterea lui Hristos.

Pe parcurs va vom informa si cu alte valori bibliofile pastrate in cadrul Serviciului

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s