Renumiti bibliofili basarabeni

IMG_0973[1]

Personalitatea bibliofilului basarabean Manuil Poleac (1890-1941), a fost învăluită în mister o lungă perioadă de vreme. Abia în 1992, N. Văluţă a reeditat în revista „ Columna” articolul lui V. Ponomariov „Slovo o zabâtom hranitele”, dedicat lui Manuil Poleac. Gh. Bezviconi a fost cel care l-a descoperit pentru prima data pe Manuil Poleac în 1932. Tot Gh. Bezviconi a fost cel care afirma că M. Poleac  ar fi fost unul din moştenitorii casei ce se afla la intersecţia străzilor Alexandru cel Bun şi Sinadino (azi  Ştefan cel Mare şi Vlaicu Pârcălab, pe locul Poştei Centrale), în care-şi avea sediul Teatrul „Bomond” (casă ce-a aparţinut şi vestiţilor arhitecţi Gasquet şi Scheidevandt). În timpul războiului M. Poleac se afla pe lângă un lazaret unde a reuşit să adune o colecţie de fotografii de război, iar mai tîrziu a colecţionat portetele ţarilor. A colaborat la revista lui Pan Halippa „Viaţa Basarabiei”. Dragostea de ţară şi de cuvântul scris, a făcut din el un pasionat bibliofil, dar şi un bibliograf, urmând tradiţia altor bibliografi basarabeni: P. Gore, A. Frunză, Z. Arbure, C. Stere, șa. Şi-a organizat biblioteca pe compartimente: geografia, istoria, etnografia, justiţia Basarabiei; moldovenii, armenii, bulgarii, evreii, nemţii, găgăuzii şi lipovenii din Basarabia, conţinând cărţi editate în a doua jumătate a sec. XX. Actualmente se cunosc vreo 300 de cărţi, depozitate în fondurile bibliotecii Arhivei Naţionale, Bibliotecii Naţionale şi Bibliotecii Ştiinţifice Centrale a Academiei de Ştiinţe. Pe fiecare carte din biblioteca lui Manuil Poleac este aplicat ex-librisul de hârtie al proprietarului, având formă rotundă pe care este reprezintat stema Moldovei după modelul stemei Guberniei Basarabiei din 1878. În exergă: „Bessarabiana – Ex-libris – Manuil Poleac”.Este unul dintre primele ex-librisuri de acest fel în Basarabia, dar nu şi unicul.

Alături de ex-libris, pe multe cărţi este aplicat şi dictonul grămăticului  latin  Terentianus Maurus: „Habent sua fata libelli” (Cărţile îşi au destinul lor”).

Pe lângă bogata sa bibliotecă, Manuil Poleac a mai adunat şi o colecţie de peste 7000 de fotografii şi decupaje din ziare, ce înfăţişează chipuri de boieri, figuri bisericeşti, politice şi culturale, figuri demult dispărute, portrete ale fruntaşilor acestui colţ de ţară, vederi preţioase din târgurile şi satele Basarabiei din trecut. Toate aceste materiale în anul 1925,  au fost copertate în 23 de volume masive şi intitulate: ”Materialâ dlea Bessarabskogo enţiklopediceskogo slovarea”  au fost pregătite pentru editare după modelul ”Dicţionarului enciclopedic” al lui V. Adiasevici, dar din păcate materialul a rămas în manuscris. O altă intenție frumoasă a bibliofilului a fost  „Enciclopedia Basarabiei” – cu prilejul 500 de ani de la înfiinţarea capitalei, dar nobila intenţie a rămas nerealizată.

De colecţia de fotografii a lui M. Poleac s-a folosit profesorul Al. Boldur în publicaţiile sale, revista „Viaţa Basarabiei” (1932, nr.10, p.19, 21-22; 1933, nr.1, p.29), dar cele mai multe reproduceri au fost făcute pentru revista lui Gh. Bezviconi „ Din trecutul nostru”, fapt ce a fost mult apreciat de cititori, iar colecţionarului i s-au adus sincere mulţumiri prin intermediul revistei, fiindu-i publicat şi ex-librisul.

Manuil Poleac poseda şi manuscrise ale poetului rus Al. Puşkin, ale mitropolitului Gavril Bănulescu-Bodoni, ale generalului Golenişcev-Kutuzov, ale lui Al. Zaşciuk, ș.a, precum și o colecţie mare de ziare. În 1941 Manuil Poleac a dispărut din Chişinău. Din mărturisirile lui Gh. Bezviconi aflăm că acesta a încercat să-i salveze colecţia care conţinea numeroase lucruri de preţ privind trecutul nostru, însă unele persoane care vroiau să intre în posesia acestor materiale l-au împedicat să facă acest lucru, colecţia nimerind în mâinile lui Leon Boga, pe atunci directorul Arhivelor Statului din Chişinău. Prin urmare cea mai mare parte din colecţia lui M. Poleac a nimerit la Arhiva Naţională. O parte din colecţie, posibil, a fost înstrăinată, ca mai apoi să nimerească în bibliotecile şi muzeele din republică, o parte, posibil, a nimerit în colecţiile personale ale unor fruntaşi ai literaturii şi culturii din Basarabia, ca de exemplu cartea lui Palauzov, S.N. Rumânskie gospodarstva Valahia i Moldavia v istoriko-politiceskom otnoşenii, din  biblioteca lui Ștefan Ciobanu,  achiziționată prin anii 90’ de Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova.

Referitor la soarta colecţiei lui Manuil Poleac N. Văluţă scria: „Mare importanţă are pentru noi în mâinile cui va cădea colecţia lui Manuil Poleac. Gândindu-ne la bogăţia literaturii care a pregătit actul Sfânt al Unirii Basarabiei, aflat în colecţia aceasta, la rolul acestei literaturi în dovedirea drepturilor noastre asupra gliei de la Nistru, spunem că înstrăinarea ei ar fi o nenorocire.”

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s