Arhivă | Mai 2014

Cronici vechi, cronici bune

Despre rolul si contributia lui Pan Halippa (1883-1979) in afirmarea spiritului romanesc in Basarabia, s-a scris in nenumarate rinduri. Insa multi stiu oare ca P. Halippa a fost institutorul societatii „Chipuri Basarabene”, infiintata la Chisinau in 1938? Scopul Societatii era realizarea „Aleii Istorice” in Gradina Publica din Chisinau, compusa din monumente-busturi ale marilor basarabeni precum V. Stroiescu, Em. Gavrilita, Zamfir Arbore, B.P. Hajdeu s.a.

IMG_1053    Aceste si alte date istorice pot fi citite din cronicele periodicelor de la acea vreme precum „Viata Basarabiei” din 1938, care poate fi accesata  si on-line la adresa: http: http://www.moldavica.bnrm.md

 

 

 

Anunțuri

Rolul lui Dimitrie Cantemir la dezvoltarea tiparului arab

Intr-o culegere de articole publicata la Moskova in anul 1928, am depistat o informatie impresionanta, legata de personalitatea eruditului Domnitor al Moldovei Dimitrie Cantemir.  Conform acestui studiu Dimitrie Cantemir a fost cel care a taiat literele arabe pentru prima tipografie de acest gen din Rusia, la initiativa tarului Petru I. Ba mai mult tipografia araba s-a aflat in gestiunea Domnitorului pe perioada campaniei militare din Astrahani din 1722. In teascurile acestei tipografii a fost tiparit Manifestul lui Petru I, si redactat de insasi Cantemir.

 

IMG_1117

IMG_1119IMG_1118

 

 

In anul 1723 teascurile tipografiei au fost transportate la Moskova la tipografia Sinodala, mai tirziu urmele ei se pierd  din vizorul istoricilor. Iata ca si dupa 291 de ani de la trecerea in nefiinta a lui D. Cantemir, ies la iveala date factologice noi, relevante cu privire la rolul si contributia lui Cantemir  asupra culturii scrisului.

Colecții pentru posteritate

Biblioteca Univerității din Viena are la baza sa una din cele mai renumite biblioteci ai secolului al 17-lea – Bibliotheca Windhagiana. A fost constituită de Joachim Enzmilner (1600-1678), pentru care a și construit special un castel – castelul Windhaag (1656-1670). O parte din cărți el le-a moștenit de la tatăl său iar o parte le-a achiziționat de la librarii timpului precum și de la familiile nobile scăpătate. Biblioteca Windhagiana a fost cea mai mare bibliotecă austriaca, localizată în trei săli mari, bine arcuite , dotate pe lateral cu ferestre înalte mari. Cupolele boltite au fost împodobite cu picturi renumite la acea vreme.

IMG_1055

IMG_1056Întrarea bibliotecii, dupa cum se vede din imaginea de mai sus,  era sigilată cu o ușă imensă și grea de fier, pe care se regăsea pictura zeului Mercur . Pe ambele laturi ale ușii erau statui a divinităților considerate patroni ai teologiei și jurisprudenței precum Hipocrate ( reprezentând medicament ) și Aristotel ( care reprezintă filozofia). Pe cornișele acoperișului erau fixate principalele instrumente  ale matematicii și eticii.  După cum am mai spus biblioteca a fost împărțită în trei părți.     În prima sală se afla Bibliotheca Antiqua – conținea numai cărți de la începutul tiparului (incunabule), până în anul 1550,  împărțite în zeci de departamente din teologie , juridică , medicină , istorie , matematică , filosofie , etică , retorică , poetică și lingvistică . Din această bibliotecă făceau parte și cărți interzise ” Privilegio spiritual ciudat”.   O altă sală cuprindea Bibliotheca Nova care includea cărți din perioada anilor 1550-1650, împărțită în zeci de departamente și decorate cu reprezentări potrivite a divinităților antice.     Bibliotheca Moderna depozita cărți publicate începând cu 1650. Pe lîngă bibliotecă ezista și o tipografieTipografia Windhagiana. După 100 ani de la moartea lui Joachim Enzmilner, in 1787 biblioteca ajunge a fi parte a Universității din Viena. La moment au fost identificate doar 30 de exemplare ce au aparțiut cîndva acestei biblioteci. In fondurile BNRM se regaseste un exemplar ce a facut parte din biblioteca respectiva. Pe pagina de titlul se vede clar ex-libris-ul manuscris cu referire la biblioteca Windhagiana, iar pe ultima coperta este imprimat numele fondatorului.

IMG_0965      IMG_0967

Romanii in picturi europene

Pe paginile unei reviste de epoca din colectiile Serviciului Carte veche si rara a BNRM a fost descoperit reproducerea tabloului pictorului polonez Franciszek Teodor Ejsmond (1859-1931), lucrarile caruia se bucura pina in prezent de un succes mondial .

IMG_1049

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tabloul reprezinta chipul unei femei romance, intr-un port national inedit, cu chipul plin de sentimente, inconjurata de elemente a vietii patriarhale taranesti. Dar mai importanta este descrierea acestui portret. Autorul accentueaza  frumusetea fizica a chipurilor femenine romane, egalindu-le cu sculturile antice. Mai mentioneaza si despre harnicia poporului nostru, lucru ce m-a bucurat, caci de la Cantemir incoace, romanii sunt descrisi ca rai de lucru, avari, iubitori de bautura, lenesi si murdari .