Arhivă | Decembrie 2015

Cerdacurile misterioase ale Chișinăului

Parhomovi   Cu ani în urmă,  în perioada 1994-2000, dl Alexandru Magola, a găsit cartea lui Andrei Parhomovici în podul unei case din sectorul Telecentru al Capitalei, care a aparținut unui preot. Aici erau mai multe foi rupte din cărți, documente, caiete cu predici, cărți fără început și sfîrșit, reviste bisericești sau coperte de reviste rupte și cărți din perioada țaristă și interbelică. După mărturiile dlui Magola noul proprietar nu avea nevoie de toate acestea și i-a permis să ia ce dorește. Toată această bogăție din podul casei preotului merita să fie transmisă unei Arhive sau Biblioteci pentru restaurare și sistematizare. Din acest îndemn Alexandru Magola a luat o geantă cu cărți și reviste. Unele documente le-a donat Arhivei Naționale a R.M, pe cînd o bună parte din ele, dumnealui le-a donat Serviciului Carte Veche și Rară a BNRM. Astfel în anul 2015 colecția personală ”Alexandru Magola” a fost completată cu o raritate bibliofilă editată în 1893, la Chișinău de unul din frații Parhomoci și anume Andrei. Lucrarea se intitulează : Объяснение главнейших обетований и пророчеств о Мессии – Иисусе Христе, содержащихся в Пятокнижии и Псалтири, составил преподаватель (ныне Инспектор) Кишиневской Епархиальных Ведомостей Андрей Пархомович.

Andrei Parhomovici a fost al doilea frate din familia Parhomovici , născut în 1836 s. Homutţî, reg. Poltava. Școlit și format în cele mai importante instituții ale vremii, posesorul titlului de magistru, a activat ca profesor la Seminarul Teologic din Chişinău timp de trei decenii. A fost unul dintre fondatorii şi colaboratorii de bază ai revistei Кишиневские Епархиальные Ведомости și al Revistei Societăţii Istorico-Bisericeşti din Basarabia. Lucrările lui au fost scrise atît în limba română cît și în limba rusă și reflectă preponderent tematica religioasă.

Scrierile sale și astăzi îşi păstrează actualitatea, stau la baza numeroaselor cercetări istorico-științifice în domeniul evoluției și dezvoltării tiparului local, a presei periodice, vieții monahale, învățămîntului basarabean, etc.

Anunțuri

Cucerirea Transnistriei

viata-basarabieiDupă cucerirea Transnistriei în 1792, Ecaterina a II-a se gîndi să înființeze aici un principat român sub numele ”Moldova Nouă” și să dea tronul unui descendent al Mavracordaților.

Rușii au găsit în Transnistria o populație românească, în spiritul celorlalte țări românești, din simplu motiv că lipsea pînă la acea vreme elementul etnic rus. În 1792 pentru prima dată rușii au ajuns la hotarele Moldovei, înfăptuind astfel unul din punctele stipulate în testamentul lui Petru cel Mare : Să se extindă fără răgaz, atît spre nord, de-a lungul Balticei, cît și spre sud, dea lungul Mării Negre.

Planurile împărătesei nu se oprea însă aici. Plănuia să cucerească atît Moldova cît și Muntenia pentru a le uni într-un stat cu numele ”Regatul Daciei”.

Etapele istorice a colonizărilor din ținutul dintre Bug și Nistru, descrise cu lux de amănunte, sînt reflectate în nr. 5 a revistei ”Viața Basarabiei” din 1943 .