Visele omenirii sau libertatea fanteziei

“Istoria tărâmurilor și locurilor legendare “  –  un volum ce redă o minunată călătorie imaginară prin visele omenirii,  ghid fiind nimeni altul decât marele maestru al condeiului Umberto Eco. O carte în care se pot regăsi nu doar intelectualii îndrăgostiţi de fantezii şi studii medievale, dar şi adolescenţii romantici,care visează la  insule şi paradisuri imaginare specifice vârstei lor.

Reprezintă o cronologie amplă, prin milenii în care cititorul se poate  transporta în vremurile medievale,  escaladînd  ținuturi și coline istorice, insule cu țări și provincii plămădite de imaginația eruditului scriitor, parcurgerea cărora îți creează o anumită febrilitate a lecturii. Este ultima carte din timpul vieții a scriitorului, ce a întrat în colecțiile Serviciului carte Veche și Rară a BNRM, pusă la dispoziția cititorilor de Editura RAO în 2014, în traducerea dnei Oana Sileșteanu.  O carte de lux cu o executare poligrafică deosebită, realizată din materiale reciclabile.

Reclame

Controlul tipografic pe teritoriul Țărilor Române.

Domnitorul Mihai Racoviță, în ultima sa domnie, a introdus în 1742 controlul și cenzura tipografică pe teritoriul românesc. Actul semnat se întitula Noua tocmeală și prevedea ca orice apariție tipografică avea dreptul la existență doar dacă era mai întîi văzută și blagoslovită de mitropolitul țării. Din acest motiv regăsim numele mitropoliților în fucțiune, fixate în paginile de titlu al cărților din acea perioadă. Controlul laic  asupra producției tipografice începe din 1784, la inițiativa mitropolitului Grigore al II-lea, pe timpul domniei lui Mihai Suțu, și se mai numea patronaj domnesc. Din acel moment, numele domnitorilor apar pe paginile de titlu alături de cel al mitropolitului.

Măcelul basarabean

La începutul lunii Aprilie în 1903 în Basarabia Țaristă, la Chișinău, s-a desfășurat un eveniment macabru și anume Pogromul. Acest eveniment tragic care a durat 3 zile a fost primul din istoria pogromurilor evreiești desfășurate pînă la acea dată, în care au fost uciși oameni. Potrivit istoricului israelian Benzion Dinur, pogromul de la Chisinau reprezinta „prototipul Holocaustului din toate privintele: din punctul de vedere al organizării, dimensiunilor si stilului sau …”. Constatările ulterioare  au scos în evidență numărul mare de victime si cruzimea răfuielilor și chinurile victimelor. Pogromul acesta a cutremurat populația evreiască din Imperiul Țarist, impresiile și ecourile lui se regăsesc în diverse lucrări istorice precum :Записки Губернатора,  В скорбные дни, etc.