Arhivă | August 2016

”Apostolii Independenței”

moldova 25Este genericul unui compartiment din cadrul expoziției eveniment ”Moldova-25”, lansată la Biblioteca Națională a Republicii Moldova pe data de 26 august 2016, cu ocazia sărbătoririi celor 25 de ani de la Proclamarea Independenței Republicii Moldova.

Publicul larg poate face cunoștință și cu  cărțile din colecția personală a lui Alexandru Șoltoianu, care a fost unul din premergătorii mişcării de renaştere naţională şi luptător pentru Independenţa Republicii Moldova, în anii ’60 ai secolului trecut.

Colecția ”Alexandru Șoltoianu” a fost constituită în 2010, cînd a fost donată de însăși deținutul politic Alexandru Șoltoianu, și nu sînt doar simple volume de carte, ci o parte din viaţa sa, adu­nate pe par­cur­sul între­gii sale activități și cuprinde cărţi în lim­bile română, rusă, ger­mană şi chiar în arabă. Printre cele mai importante se numără : volu­mul “Trans­nis­tria în hărţi”, un Jur­nal poli­tic, edi­tat în anul 1975, la Amster­dam, care cuprinde opere ale savanţi­lor şi isto­ri­ci­lor basa­ra­beni, “Româ­nia: Ţările locu­ite de români”, “Note din Răz­bo­iul pen­tru Între­gi­rea Nea­mu­lui”, “La gra­ni­ţele bolşe­vis­mu­lui”, “Rena­ş­te­rea Basa­ra­biei”, “Călă­to­ria în Basa­ra­bia Meri­dio­nală”, “Înţe­lep­ciune stră­bună”, “Acţiu­nea poli­ti­cii ruseşti în ţările române”, “Isto­rie inter­zisă”, etc.

Vizitînd expoziția, utilizatorii pot face cunoștință și cu alte nume precum Alexandru Usatiuc-Bulgăr, Mircea Druc, Gheorghe Ghimpu, Alexandru Donos, Valeriu Graur, ș.a., care au promovat patriotizmul în cei mai crînceni ani ai puterii sovietice. Expoziția va fi deschisă  pînă pe 7 septembrie, curent.

August în istorie !

biblia-

 

În 1816 a fost inițiată  și acceptată ideia de a tipări o Biblie pentru locuitorii Basarabiei. Lucru asupra ediției a durat 3 ani.  Astfel la  15 August în 1819 apărea la Sankt Petersburg Biblia în limba română. Carte a fost editată de Societatea Biblică Rusă, la cererea și insistența Mitropolitului Gavriil Bănulescu Bodoni. Drept model a servit Biblia editată la Blaj în 1795. Societatea Biblică Rusă a fost înființată în 1812, susținută de autoritățile de la acea vreme, după prototipul Societății Biblice Britanice. Cea din urmă avea să finanțeze și apariția în 1817 a Noului Testament în limba română, tipărit tot în capitala de nord a Rusiei.

Pribeagul cu os domnesc

Petru Movila  Petru Movilă, mitropolitul Kievului, a carui personalitate a dominat cultura ortodoxă în prima jumătate a sec. al XVII-lea, s-a născut la Suceava, în anul 1596,  în familia viitorului domn a Țării Românești Simion Movilă, avîndu-i ca unchi pe Ieremia Movila, domn al Moldovei între 1595-1606 și pe Gheorghe, viitorul mitropolit.

După moartea tatălui său, tînărul fiu de domnitor va pribegi, împreună cu mama și cu frații săi în Țara Românească, stabilindu-se apoi tocmai în Polonia. Baza studiilor a primit-o acasă, aprofundu-le la vestita școală a „Frăției” ortodoxe din Kiev și la Academia Zamoiska din Zemosc, unde va învăța limbile latină, greacă, slavonă și polonă, precum și discipline : gramatica, poetica, retorica, dialectica, teologia. Potrivit obiceiului nobililor polonezi, a trebuit să învete și mînuirea armelor.    Ziditor de biserici, întemeitor de școli, patron  a spitalelor și azililor, scriitor și tipograf, Petru Movilă a fost strajnicul ortodoxiei, datorită activității sale culturale.

 

ТребникOpera cea mai importantă a sa a fost alcătuirea Trebnicului, tipărit în 1646 la Lavra Kievleană. O lucrare masivă cu peste 1500 de pagini, cuprinde peste 126 de slujbe. După însemnătatea sa, Trebnicul sau Molitvenicul este după Liturghier cea mai importantă și mai  întrebuințată carte de slujitorii sfintelor Altare. Unele rugăciuni din Trebnic, privind duhurile necurate, au devenit renumite la acea vreme. Multe exemplare ale Trebnicului lui Petru Movilă au fost vandalizate dea lungul vremurilor, mai cu seamă paginile 308-385, fiind rupte de adepții misticizmului.                                                           În 1709 Trebnicul lui Petru Movilă a fost tradus în română și tipărit la Tîrgoviște de Antim Ivireanu.