COMORI DE ARTĂ ȘI DE SUFLET

Așezămintele mănăstirești au fost primele locașuri ce au adăpostit cele dintâi biblioteci românești. Ierarhii și slujitorii Bisericii sau îngrijit mereu de  de interesele spirituale ale neamului prin tipărirea și răspândirea cărților.

O astfel de personalitate a fost și Arhimadritul Varnava starețul mănăstirei Pângărați, construită de Alexandru Lăpușneanu în 1560. Personalitate monahală  care s-a remarcat prin grija sa faţă de locașul sfânt, schimbând în mod total înfăţişarea umilă şi dărâmată a mănăstirii în vremea sa. El este cel care a întemeiat satul „cu oameni aduşi din diferite părţi”, sat care mai înainte nu exista dându-i numele Pângăraţi după numele mănăstirii. 

Mănăstirea Pângăraţi a avut un rol important atât spiritual cât şi economic în Evul Mediu. Cercetătorii consideră că istoricul ei este asemănător cu  cel al Mănăstirii Bisericani. Menționată de Vasile Alecsandri în ”O Primblare la munţi” autorul relevă că ”în Pângăraţi se păstra pe vremuri un portret original al lui Alexandru Lăpuşneanu, pe care poetul nu l-a mai găsit acolo, când a vizitat Mănăstirea în 1844“. Printre comorile de artă tipografică care au aparținut cuviosului Arhimandrit Varnava se înscrie  ”Mineiul pe luna August” tipărit la mănăstirea Neamț în 1847, în zilele domnitorului Mihail Sturza,  prin sârguința și cheltuiala Preacuviosului Arhimanrit și stareț al Sfintei mănăstiri Neamțul și Secul Kyr Neonil. Exemplarul a intrat în colecțiile Bibliotecii Naționale în anul 2018. O notă olografă lăsată pe forzațul primei coperți indică faptul că ”Mineiul lunii August” a făcut parte și din biblioteca părintelui protosinghel Nicolae Tacu. Lucrarea are coperta din carton acoperit cu piele brună. Pe prima copertă se regăsește ex-libris fleuron, cândva aurit. Pe cea de a doua copertă ex-libris în formă de inimă roșie cu inscripția ”Arhimandrit Varnava. 1847. Avgust. 15”. Cartea începe cu o Predislovie la finalul căreia poate fi admirată marca tipografică a lui Mihail Strelbițki, prin contribuția căruia a fost organizată tipografia Mănăstirii Neamț. Renumitul tipograf și-a donat o parte din ustensiile tiparniței sale mănăstirii, la solicitarea monahilor nemțeni. Textul introductiv este semnat de starețul Neonil, cel care a contribuit la modernizarea tipografiei prin achiziționarea în 1847 a utilajelor noi şi performante de la Viena. Potrivit relatărilor din monografia ”Mănăstirea Pângărați” realizată în 2016 de Vasile Bîrzu, astăzi în cadrul mănăstirii Pângărați se află un muzeu în colecțiile căruia se păstrează ”frumoase şi importante monumente culturale şi de limbă bisericească, cumpărate pentru uzul cultic de către obştea mănăstirii din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Cel mai vechi exponat al muzeului mănăstirii e ”Cazania” Mitropolitului Varlaam al Moldovei tipărită la 1643, achiziţionată la Anticariat de Prea Cuviosul Stareţ Părinte Luca Diaconu în 12 febr. 1993, de la Gheorghiu Alexandru din Piatra Neamţ”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s