Arhivă | februarie 2019

ARTA TIPOGRAFICĂ ROMÂNEASCĂ

În 1821 de sub teascurile Mănăstirii Neamțul a ieșit cea dintâi Evanghelie ilustrată românească. Tipăritura aceasta epocală este îmbrăcată într-o superbă ferecătură din argint aurit.  Pe prima copertă se află patru icoane reprezenndu-i pe Sf. Apostoli iar în mijloc o icoană  reprezentând ”Învierea”, toate fiind împodobite cu pietre prețioase.

Exemplarul deosebit a fost creat in timpul starețului Ilarie. Pe lângă coperta impunătoare, cuprinde chenare mari cu chipuri de sfinți pe toate filele, lucrate de către monahul Ghervasie și Simeon ierei.

De format în folio cu un volum de 700 pagini, textul încadrat în chenare ornamentate cu elemente florale, de 5 cm grosime, iar printre flori, așezați simetric cei 12 apostoli. Pe verso foii de titlu gravura ”Înălțarea Domnului” este semnată cu anul 1817.

La începutul fiecărei Evanghelii este precedată de imaginea evanghelistului respectiv. Inițialele în culoare roșie, mari și împodobite. Cartea este un model de artă tipografică.

Mãnãstirea Neamț a avut perioade înfloritoare, dar a trecut si prin vremuri grele. În 1691, la Secu au fost încartiruite trupele polone conduse de Sobieschi. Aici s-a purtat ultima luptã a eteriștilor cu turcii în toamna anului 1821, iar lãcașul a fost supus tirurilor de artilerie, incendiatã și pustiitã. Aspectul actual este rodul reparațiilor din 1821 și 1850.

Arhimandritul Ilarie era originar din Bucovina, fiind unul din duhovnicii de frunte ai Mănăstirii Neamţ şi ucenic al stareţului Paisie. Sub îndrumarea lui s-au tipărit în tipografia mănăstirii câteva cărţi bisericeşti de mare importanţă printre care:  Cuvintele Sfântului Isaac Sirul (1819), Sfânta Evanghelie (1821), în cea mai aleasă ediţie; Carte pentru pravilă (1823) şi Psaltirea (1823-1824).

Monahului Ghervasie a fost unul din cei mai renumiți gravori al Mănăstirii Neamț, care și-a desfășurat activitatea în importanta perioadă de douăzeci și șapte de ani cuprinsă între 1817 și 1844.

Reclame

ARTA TIPOGRAFICĂ EUROPEANĂ

August Theodor Goebel născut la 18 iunie 1829 în Gelenau din Kamenz a fost editor și autor de origine germană. A scris în principal despre istoria tiparului. Lucrarea care i-a adus faima și recunoștința pe plan european este ”Die graphischen Künste der Gegenwart: ein führer durch das Buchgewerbe” tipărită la Stuttgart în 1895. Volum rar cu 466 pagini care ilustrează 100 de modele a artei tipografice europeană contemporană. Capitolele relativ scurte reflectă multe stiluri și tehnici de imprimare din secolul XIX. Text în limba germană mai conține  mostre de anunțuri și plăci ilustrative în alb-negru și color, realizate în tehnica litiografie, fotolitografie, cromolitografie, heliografie, gravură cu cupru, gravură oțel. Coperta originală din colencor, cu urme de ornament aurit și super-exlibris. Lucrarea prezintă heliogravurile lui Edward Albert; fotogravuri semnate de Joseph Albert; F. A. Brockhaus și O. Felsing; tipuri de litere create de Meisenbach, Riffarth & Co.; etc. Deasemenea reflectă  36 de pagini de anunțuri pentru echipamente de imprimare. După moarte sa orașul Kamenz la onorat pe Theodor Goebel, numind o stradă în cinstea sa și acordându-i titlu de cetățean de onoare.

VALORI PATRIMONIALE CU SEMNIFICAȚIE ISTORICO-ARTISTICĂ

Cărțile vechi nu sunt doar mărturii ale unor vremuri de altă dată. Ele sunt adevărate opere de artă prin aspectul lor nobil. Un exemplu elocvent în acest sens este  Sfânta şi Dumnezeiasca Evanghelie care acum întîi s-au tipărit… cu Osârdia şi cu toată Cheltuiala Prea Osfinţitului Mitropolit al Moldovii Kir Gavriil. Iași: Tipografia Mitropoliei,  de Grigorie Tipograf 1762. – [4], 194 f. : il. ; (30×21 cm).

Este o lucrare de cult originală, scrisă cu caractere chirilice în limba română. Tipar negru şi roşu pe două coloane, încadrat în chenar. Începutul fiecărui capitol este marcat cu inițiale de culoare roşie încadrat în ornamente vegetale. Titlul plasat într-un chenar ornamentat cu medalioanele sfinților pe lateral, cu semnătură dreapta jos: Grigorie T. În centru sus imaginea lui Iisus Hristos ca Arhireu.  Pe verso paginii de titlu Stema Moldovei cu stihuri de laudă la adresa domnitorului Moldovei Grigorie Callimachi (1761 – 1764) şi (1767 – 1769).  Gravuri: pe a patra filă nenumerotată, verso, gravură cu Sfântul Evanghelist Ioan, datată 1762 şi semnată Ierei Mihai şi Monah Teofan, la fila 23 gravură cu Sfântul Evanghelist Matei, datată 1761 şi semnată Ierei Mihai St[re]lbiţki şi Monah Teofan, la fila 60 gravură cu Sfântul Evanghelist Luca, datată 1761, la fila 106 gravură cu Sfântul Evanghelist Marcu, datată 1761, ambele semnate ca prima dintre gravuri. Coperta din lemn îmbrăcat în catifea vișinie, legată în ferecătură din metal comun, având bogate elemente florale decorativă. Elementele ferecăturii metalice: 4 colțare plasate în colțuri, 2 medalioane fixat în centru copertelor, 4 piciorușe, o încuietoare în forma unui sfânt și 9  aplice în formă de stea. Pe prima copertă în centru se află medalionul cu icoana Învierii, în colţuri colțarele cu icoanele evangheliştilor și 6 aplice în formă de stea, pe coperta a 2-a icoana Răstignirii în centru, 4 piciorușe și 3 aplice. Hârtia manuală cu urme de ceară, murdărie și îngălbenită pe alocuri. O parte a foilor au marginea arsă. La subsolul paginilor 3 – 5 însemnare olografă cu cerneală neagră, datată cu anul 1810. Starea de conservare: bună. Reieșind din constatările de mai sus putem concluziona următoarele. Cartea are valoare patrimonială cu semnificație istorico- culturală și artistică deoarece:  a fost tipărită în perioada fanariotă care a luat amploare în Moldova pe fondul declinului Imperiului Otoman şi ascensiunii Rusiei ţariste; este prima lucrare, din cele 20 de titluri, editate în timpul arhipăstoririi mitropolitului Gavriil Calimachi, pentru oficierea serviciului divin; a fost gravată de protopopul Mihail Strelbiţki care se trăgea dintr-o veche familie poloneză de gravori, rusificată, venit în Moldova, în a II jumătate a secolului al XVIII-lea.