Arhivă | 21 august 2019

BIJUTERII GRAFICE ALE TIPARULUI ROMÂNESC

2a „Slujebnicul arhieresc al Mitropolitului Ștefan al Ungrovlahiei“, ediție facsimilată după manuscrisul românesc nr. 1790 din colecțiile Bibliotecii Academiei Române, a completat de curând colecțiile Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova.

Mitropolitul Ștefan I al Ungrovlahiei (n. – d. 25 aprilie 1668) a păstorit peste biserica ortodoxă din Țara Românească mai întâi intre anii 1648 și 1653 și apoi între anii  1655 – 1668. A fost cel care l-a sprijinit pe domnitorul Matei Basarab să introducă limba română în biserică și s-a îngrijit de tipărirea cărților de cult. Este primul mitropolit care a rostit în română Crezul „în auzul Domnului Ţării, a boerilor şi mulţimii nu numai credinţa statornică a Bisericii ortodoxe, dar şi isbânda sigură a limbii străbune„.

Manuscrisul lucrat între 1652— 1658, cuprinde rânduiala slujbelor bisericeşti la care este obligatorie prezenţa arhiereului. Este cel mai vechi Slujebnic din cultura română, scris în trei limbi: slavonă, greacă şi română și ilustrat cu miniaturi, majuscule, frontispicii în culori şi aur. În acest Slujebnic găsim cea mai veche reprezentare a „Mântuitorului Hristos şi rodul viţei-de-vie”.

Potrivit cercetătorilor, la baza  textelor din  ms.  1790 se află Liturghierul  slavon editat de Petru Movilă în anul 1629 la Kiev. Lucrarea este remarcabilă și prin faptul că conține o rugăciune specială, folosită la încoronarea domnitorului Mihnea al III-lea. Necătând la faptul că nu se cunoaşte numele caligrafului sau al miniaturistului, preotul  dr. Teodor Bodoga afirma că manuscrisul este un adevărat „manual de iconografie liturgică„.

Reclame