Arhivă | martie 2020

220 de ani de la nașterea primului director al Școlii Lancasteriene din Basarabia

ghinculovIacob Ghinculov (Iacob Hâncu) (1800–1870) a fost pedagog și primul director al Școlii Lancasteriene din Basarabia, autor de manuale didactice românești.  Iacob Ghinculov era originar din Ovidiopol. A absolvit seminarul teologic din Chişinău, iar mai târziu devine profesor la liceul de băeţi Nr. I din capitală. La 7 februarie 1824,  la Chişinău deschide prima şcoală lancasteriană din Basarabia. Din 1839 este şef al catedrei de limbă moldavo-vlahă a Universităţii din Petersburg. În anul 184O la Sankt- Petersburg profesorul universitar  editează 2 lucrări intitulate : „Начертание правил валахо-молдавской грамматики” și „Собрание сочинений и переводов, в прозе и стихах, для упражнения в валахо-молдавском языке, с присовокуплением словаря и собрания славянских первообразных слов, употребляемых в языке валахо-молдавском”.  În prefaţa primei lucrări autorul scrie că: „nu poate fi vorba despre două limbi valahă şi moldovenească, limba fiind una — limba română,iar celelalte două pot fi considerate graiuri ale acestei limbi”. Iacob Ghinculov introduce în circuitul ştiinţific rusesc noţiunea de român, pe care o argumentează prin faptul că până la formarea Ţării Moldovei locuitorii din ambele ţări erau cunoscuţi cu numele comun român. Potrivit unui studiu al  lui Ion Eremia „ Activitatea cărturărească basarabeană a lui Ia.D. Ghinculov a culminat cu un Dicţionar moldo-rus (Молдавско-Российский Словарь,1829), manuscrisul căruia se păstrează la Sankt Petersburg”. Potrivit opiniei cercetătoarei ruse M.V. Domosileţkaia  „importanţa lucrării lui Ghinculov constă şi în faptul că el pentru prima dată a alcătuit un dicţionar „lingvistic ruso-român terminologic”.

PRIMA REVISTĂ BISERICEASCĂ ÎN SPAŢIUL BASARABEAN

Prima revistă bisericească în spaţiul basarabean a fost “Buletinul Eparhiei Chisinăului” (Kишиневския Епaрхиальныя Въдомости), apărută în 1867 în urma decretului din 17 februarie din acelaşi, emis de către Sfântul Sinod al Bisericii Ruse.

Revistă  cu apariţie bilunară (1867 – 1904), apoi săptămânală (1905 – 1917) a pus începutul presei bisericeşti în eparhia Chişinăului şi Hotinului. Acest eveniment cultural şi spiritual a marcat viaţa religioasă a întregii eparhii.

Ediţia bilingvă a buletinului eparhiei Chişinăului şi Hotinului s-a realizat „în ruseşte şi în limba cea moldovenească” timp de patru ani (1867-1871). Din păcate începând cu anul 1871, varianta românească a revistei este sistată, continuând apariţia doar  în limba rusă până  la 1917.

În total, în decurs de 50 de ani, au văzut lumina tiparului peste 1500 de numere. Tirajul varia între 600 si 700 de exemplare. Revista conţinea două părţi: „oficială” şi „neoficială”.

Programul revistei a fost întocmit de către profesorii Seminarului Teologic şi era alcătuit din două părţi: una oficială şi alta neoficială. Cea oficială era strict rezervată pentru hotărârile administraţiei imperiale cu privire la viaţa bisericească: circulare ale conducerii eparhiale locale. Pe când cea neoficială cuprindea diverse statistici privitoare la istoricul eparhiei; texte-explicaţii la Sf. Scriptură şi opera Sf. părinţi ai Bisericii Ortodoxe; diverse „învăţături” destinate pentru predici, materiale de etnografie, arheologie, literatură sau folclor.

„Buletinul Eparhiei Chişinăului” constituie o pagină din spiritualitatea şi cultura Basarabiei de pâna la Marea Unire din 1918.