Arhivă | februarie 2021

Coresi – tipograful care a introdus limba română în cultul liturgic

Evanghelia cu învăţătură sau Cazania este ultima carte tipărită de Coresi (1500 – 1583) şi, în acelaşi timp, cea mai importantă dintre tipăriturile româneşti. Cartea a văzut lumina tiparului la Braşov, în 1581, este o traducere a omiliilor grecești, de preoţii ortodocşi Iane şi Mihai de la biserica Sf. Nicolae Şchei. Ea cuprinde o culegere de şaizeci şi şapte de cazanii, pentru duminicile şi sărbatorile anului.  Evanghelia cu învățătură sau Cazania a fost realizată după modelul Cazaniei tiparite la Zabludov (azi, in Republica Ceha), in 1569. Ulterior a fost retipărită în anul 1641 de Popa Dobre, la Bălgrad (Alba Iulia), ediţie reprodusă cu fidelitate, atât în privinţa limbii, cât şi din punct de vedere estetic.

Diaconul Coresi era originar din Târgovişte, unde a învăţat meşteşugul tipografic de la Dimitrie Liubavici. El s-a stabilit la Braşov unde şi-a creat propria tipografie. În toţi anii săi de activitatea a tipărit 11 cărţi în limba română şi 24 în slavonă.

Între meșterii tipografi ai secolului al XVI-lea, diaconul Coresi ocupă locul cel mai de seamă, întrucât, prin cărțile tipărite de el, a nivelat calea introducerii limbii române în cultul liturgic.

Cărţile coresiene s-au imprimat în aproximativ 100 de exemplare, cu excepţia Psaltirei româneşti care a cunoscut 500 de exemplare. Ele au cunoscut o largă difuzare în tot spaţiul românesc.

Fiul lui Coresi, diacul Şerban, a tipărit la Orăştie prima traducere (parţială) în limba română a Vechiului Testament, numită Palia de la Orăştie (1582).

Pravila lui Vasile Lupu – prima legiuire apărută într-o limbă naţională din Europa

În 1646,  la Iași, în tiparnița de la Mănăstirea Trei Ierarhi, apărea primul cod de legi în limba română şi unul dintre primele coduri de legi apărute într-o limbă naţională din Europa, Pravila lui Vasile Lupu sau Cartea românească de învăţătură de la pravilele împărăteşti şi de la alte giudeţe cu zisa și cu toată cheltuiala lui Vasile Voivodul și Domnul Țării Moldovei, di în multe scripturi tălmăcită di în limba ilenească, pre limba româniască” este prima legiuire laică din Moldova tipărită în limba română şi primul cod de legi românesc aprobat de către autoritatea domnească. Primele 94 de paragrafe din pravilă au ca izvor „leges colonariae, agrariae, rusticae”, iar celelalte paragrafe au ca izvor opera italianului Prosper Faranaccios, „Praxis et theoricae criminalis”.

Pravila cuprinde reglementări din domeniul dreptului bazându-se pe obicei și lege ca izvoare. În materie de drept, Cartea românească de învățătură, face diferențe între : Jus humanum (Pravila lumească), adică legea puterii feudale; Jus divinum (Pravila Dumnezeiască), dreptul canonic feudal și Jus naturale (Pravila firii omenești).

Acest cod de legi, după cum se spune și în prefață,  a fost alcătuit în baza prelucrării normelor de drept romano-bizantine. “Io Vasilie voievoda, urmând urma celor… înţelepţi domni …şi mai vârtos văzând nedreptăţile şi asupririle mişeilor, care le fac cei neînvăţaţi şi neînţelegători dregători …, au găsitu oameni ca ceia dascăli şi filozofi de au scos den cărţi elineşti şi latineşti toate tocmelile ceale bune…