Cu câteva secole în urmă, birourile oamenilor de știință erau pline de suluri sau cărți masive in folio. Pentru a le facilita cumva munca și a putea utiliza pentru documentare mai multe manuscrise în același timp, inginerul militar italian Agostino Ramelli a inventat în 1588, 𝑹𝒐𝒂𝒕𝒂 𝒄𝒂̆𝒓𝒕̦𝒊𝒍𝒐𝒓 numită uneori 𝑹𝒐𝒂𝒕𝒂̆ 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒄𝒊𝒕𝒊𝒓𝒆, dispozitivul care permitea unei persoane a consulta mai multe cărți, în poziție șezândă. Principul funcționării era asemănător mișcării unei roți de apă. Masa rotundă a permis cititorului să dețină multe cărți deschise pe o singură suprafață și să treacă de la un text la altul, pur și simplu prin rotirea tablei. Pentru prima dată imaginea dispozitivului respectiv, alături de alte 195 de gravuri a celor mai neobișnuite invenții ale sale, a fost publicată de însăși inventatorul în una din lucrările sale 𝑳𝒆 𝒅𝒊𝒗𝒆𝒓𝒔𝒆 𝒆𝒕 𝒂𝒓𝒕𝒊𝒇𝒊𝒄𝒊𝒐𝒔𝒆 𝒎𝒂𝒄𝒉𝒊𝒏𝒆 𝒅𝒆𝒍 𝑪𝒂𝒑𝒊𝒕𝒂𝒏𝒐 𝑨𝒈𝒐𝒔𝒕𝒊𝒏𝒐 𝑹𝒂𝒎𝒆𝒍𝒍𝒊, apărută la Paris în 1588. Ramelli nu a construit niciodată mașina, dar ilustrațiile sale au fost implementate de inginerul francez Nicolas Grollier de Servière (1596–1689). Din zecile de roți de cărți construite în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, se știe că doar 14 au supraviețuit! Roata de citire este considerată precursor al tehnologiilor moderne, deoarece permite stocarea instantanee a mai multor surse de informație.
De vorbă cu cartea 