Arhive

ENIGMA ARHIVEI DRAGANOV

Petre Draganov (1857-1928) este un nume de referinţă în cultura română şi în cea a popoarelor slave din Balcani. A lăsat o operă fundamentală pentru urmaşi, intitulată Bassarabiana, o bibliografie tipărită la Chişinău, în 1911, dar şi zeci de lucrări despre cultura slavilor care locuiesc în Balcani. Rar om care să-şi fi sacrificat viaţa în favoarea cercetării ştiinţifice aşa cum a făcut-o acest originar din Comrat, care zeci de ani a cercetat foarte minuţios manuscrise, cărţi, publicaţii periodice, buletine în Biblioteca Publică de la Sankt Petersburg. A răsfoit tot ce era legat de Basarabia sau de slavii de sud.

Savant până în măduva oaselor, bibliograf prin vocaţie, acest fiu al Basarabiei era conştient că odată cu dispariţia lui se poate produce inevitabilul, adică urmaşii nu vor şti cum să valorifice marea moştenire pe care le-a lăsat-o. Şi atunci a avut inspirata idee de a tipări în tipografia lui D.B. Şor din Bolgrad o descriere amănunţită a ceea ce constituia moştenirea lui ştiinţifică. Şi această descriere a intitulat-o Arhiv. Knigohranilişce i muzei Draganovîh v Komrate (fără an) şi într-o formă succintă a descris cele câteva compartimente: muzeul, biblioteca şi arhiva.

Acest catalog este compus din mai multe capitole: compartimentul I – Cărţi (aici autorul nu uită să specifice că multe dintre ele sunt rarităţi şi, de asemenea, ediţii periodice şi almanahuri în toate limbile europene, căci Petre Draganov era un bun cunoscător de limbi străine); compartimentul II – Manuscrise…; compartimentul IIIAutografe (se menţionează că ele aparţin savanţilor, literaţilor, personalităţilor de stat şi publice). În compartimentul IV au fost incluse obiecte de artă şi „de artă mecanică”, cum se exprimă autorul. Adică pe lângă tablouri, icoane, gravuri erau incluse şi fotogravuri, stampe, fotografii, care erau făcute deja prin intermediul unor aparate. În punctul 5 sunt incluse cele mai importante lucrări ale lui Draganov, în mare parte lucrări în manuscris.

Biblioteca a fost naţionalizată până la ultima filă, în localitatea Comrat, în iulie 1940,  și împărţite între bibliotecile din Comrat, Chişinău, Tiraspol şi Moscova.

Astăzi, putem afirma cu certitudine că până la venirea sovieticilor în 1940, în Basarabia a existat un muzeu şi un centru în care se păstrau documente foarte valoroase.

 

 

Reclame

Renumiti bibliofili basarabeni

IMG_0973[1]

Personalitatea bibliofilului basarabean Manuil Poleac (1890-1941), a fost învăluită în mister o lungă perioadă de vreme. Abia în 1992, N. Văluţă a reeditat în revista „ Columna” articolul lui V. Ponomariov „Slovo o zabâtom hranitele”, dedicat lui Manuil Poleac. Gh. Bezviconi a fost cel care l-a descoperit pentru prima data pe Manuil Poleac în 1932. Tot Gh. Bezviconi a fost cel care afirma că M. Poleac  Continuă lectura