Arhive

Celebre romane de dragoste.

Cu prilejul celebrării sărbătorii dragostei la poporul român – Dragobetele, colecțiile speciale ale BNRM au inițiat o expoziție info-documentară, prin care fac cunoscute publicului larg cele mai renumite romane de dragoste românești, pictorii care au sculptat și modelat dragostea dar și obiceiurile și tradițiile legate de această sărbătoare marcată la 24 Februarie.

Scan10007Scan10003Scan10005Scan10001-1Scan10012Scan10011Scan10002

 

 

 

 

 

Scan10009Scan10004Scan10006Scan10010

 

 

 

 

 

Exemplarele reprezintă edițiile antume, princeps, faximile dar și manuscrise a scriitorilor români aflate în colecțiile personale.

Ultimul poem al lui Eminescu

În fiecare an pe parcursul lunii Ianuarie opera și personalitatea marelui Eminescu este omagiată și comemorată.   Opera poetică a lui Eminescu și în special Luceafărul reprezintă unificarea versificației arhaice românești cu cea moderă.

Pentru prima dată poemul Luceafărul a apărut la Viena într-un almanah studențesc și după aproape mai bine de un secol rămîne a fi capodopera incontestabilă a poeziei române. Scris la doar vîrsta de 33 de ani a rămas să fie ultimul mare poem al lui Eminescu și culmea creației sale.

luceafarul                                                             În fondurile serviciului Carte Veche și Rară a Bibliotecii Naționale a RM se regăsește ediția bibliofilă manuscris EmiLucreafărul de M. Eminescu, publicată la împlinirea unui secol de existență a poemului. Lucrarea cuprinde textul poemului în 11 limbi, fiind însoțită de portretul poetului, o pagină manuscris facsimilată și 10 policromii, imprimate pe hîrtie cretată.

 

 

 

 

 

 

Universul poeziilor eminesciene poate fi admirat și în creația lui Aurel Bordenache (1902 – 1987) renumitul portretist și pictor al Curţii Regale de la Bucureşti. Tușurile sale de mare finețe au însoțit ediția de Poezii a lui M. Eminescu, editată în 1944. Cu ocazia lansării Anului Eminescu în 2000, editura Cermi din Iași a realizat un set de ilustrații ce conțin catrene din versurile poetului.

gravurgravuri

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Frumoasa, sfânta poezie,                       lui eminescu
Ce-ai fost unicu-mi Dumnezeu
Pe dulcea ta zadarnicie
Cât pret a pus sufletul meu.

Este doar un catren din marea iubire a Veronicăi Micle cuprinsă în volumul de poezii Lui Eminescu, editat la Iași în 2000. Simbolică pare a fi demensiunile exemplarului de doar 5×4 cm., pe paginile căruia sînt înserate simțirile celei mai celebre iubiri, zădărnicită de societate și condimentată pe parcursul a 17 ani, cu multă pasiune, intrigi, despărţiri şi reîmpăcări.

 

 

minuscule

 

 

 

Alte ediții bibliofile cu o interpretare grafică remarcabilă, cu demensiuni și ani de ediții variate, care pot sta la baza cercetării istoricului edițiilor eminesciene, sunt puse la dispoziția publicului larg și a utilazatorilor Bibliotecii Naționale a RM.

Cucerirea Transnistriei

viata-basarabieiDupă cucerirea Transnistriei în 1792, Ecaterina a II-a se gîndi să înființeze aici un principat român sub numele ”Moldova Nouă” și să dea tronul unui descendent al Mavracordaților.

Rușii au găsit în Transnistria o populație românească, în spiritul celorlalte țări românești, din simplu motiv că lipsea pînă la acea vreme elementul etnic rus. În 1792 pentru prima dată rușii au ajuns la hotarele Moldovei, înfăptuind astfel unul din punctele stipulate în testamentul lui Petru cel Mare : Să se extindă fără răgaz, atît spre nord, de-a lungul Balticei, cît și spre sud, dea lungul Mării Negre.

Planurile împărătesei nu se oprea însă aici. Plănuia să cucerească atît Moldova cît și Muntenia pentru a le uni într-un stat cu numele ”Regatul Daciei”.

Etapele istorice a colonizărilor din ținutul dintre Bug și Nistru, descrise cu lux de amănunte, sînt reflectate în nr. 5 a revistei ”Viața Basarabiei” din 1943 .

Faptele Mitropolitului Gavriil Banulescu-Bodoni

Chiaburu Mitropolit BodoniAcum două secole în urmă la Chișinău se tipărea prima carte religioasă în limba română. ”Liturghierul” – cartea care cuprinde rînduiala liturghiei, principala slujbă religioasă a creștinilor, oficiată în mod solem în zilele de sărbătoare și în Duminicile de peste an. A fost tipărită datorită mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, cel care a deschis prima tipografie din Chișinău. În ”Precuvîntarea” cărții, editorul atenționează necesitatea editării unei asemeni lucrări : ”… iată că întîi cea mai trebuinceasă Bisericilor carte, de care întraceastă eparhie este prea mare lipsă …”. Apariția Liturghierului în limba română, a cimentat credința și dragostea de limba maternă a enoriașilor. După spusele lui P. Haneș „Liturghierul” : ” … a fost unul din stîlpii puternici ai românismului în Basarabia…..”. La biblioteca Națională se păstrează 11 exemplare și toate poartă amprenta trecerii vremurilor. Cea mai importantă fiind autograful olograf a mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, scris cu cerneală roșie, cursiv și descifrabil.