Primul titular al Mitropoliei Basarabiei după 100 de ani de ocupaţie rusă

 

gurie-grosu-3     Gurie Grosu (din botez Gheorghe) s-a născut la 1 ianuarie 1877 în satul Nimoreni, judeţul Lăpuşna, într-o familie preoţească. Formarea intelectuală a început-o la opt ani, la vestita mănăstire Curchi din judeţul Orhei. După absolvirea școlii primare a mers la Seminarul Teologic din Chişinău. Studiile și le-a aprofundat la una din cele patru vestite academii teologice ortodoxe care existau în acea vreme în Imperiul Rus și anume la Kiev. După absolvire a revenit în Basarabia , fiind unii din  participanții la opera de renaştere naţională a românilor din Basarabia. A contribuit la reintroducerea limbii române în școli prin intermediul manualelor sale, a desfăşurat o prodigioasă activitate publicistică în limba română pe paginile revistelor locale, toată activitatea sa fiind din puţinele sale economii. Pe timpul păstoriei sale a a fost înfiinţată Societatea Istorico-Arheologică Bisericească din Basarabia, lucru ce se întîmpla în 1904. Între anii 1909 -1918 se editează revista societăţii, iar în anul 1912 la Chişinău se deschide Muzeul Istoric Bisericesc cu exponate din trecutul Eparhiei.

În primul Guvern al Republicii Democrate Populare Moldoveneşti, format la 6 decembrie 1917 a fost ales în funcţia de ministru adjunct la învăţământ şi culte. Înaltul prelat  a realizat numeroase traduceri duhovnicești, a fost fondatorul și redactorul revistei Luminătorul, cea mai importantă publicație religioasă din Basarabia. Lucrările sale au ajuns astăzi să facă parte din patrimoniul național al Republicii Moldova. Cartea de citire cu schiţe din gramatica moldovenească. Chişinău, Tipografia Eparhială, 1910; Abecedar Moldovenesc pentru anul întii de şcoală. Chișinău, Tipografia Societăţii Culturale a Romanilor din Basarabia, 1917; Rugăciunile şi lămuririle lor. Chişinău, 1920; Despre omul trupesc, sufletesc şi duhovnicesc. Chişinău, 1924.

A rămas în conștiința poporului său ca Luminătorul Bisericii din spațiul Basarabiei.

Introducerea alfabetului latin în Transnistria

Crearea Republicii Autonome Sovietice Socialise Moldovenești este subiectul abordat tot mai intens în studii și cercetări atît la nivel național cît și internațional.

transnistria     În anul 1932  a demarat procesul de latinizare a școlilor din stînga Nistrului. Întroducerea alfabetului latin pe teritoriul RASSM, a fost doar un instrument care să îndreptățească și să voaleze politica de ”moldovenizare” a teritoriului dat. De facto realitatea era de altă natură. Populația indigenă se înverșuna cu vehemență să recunoască noua administrație, iar prin introducerea alfabetului latin se miza ca locuitorii transnistreni să fie ”familiarizați” pe înțelesul lor, cu noile viziuni și concepții. Primele măsuri prevedeau organizarea cursurilor de instruire pentru învățători, după care a urmat editarea masivă a manualelor cu grafie latină. De acest moment a profitat scriitorii Lehtțir și Cornfeld, care au contribuit la întroducerea în manuale a operelor scriitorilor români precum Eminescu, Alecsandri, Coșbuc, etc.

În broșura Despre învățarea în masă a scrisului latinizat , editată în 1933, se menționează că doar în 1932 au fost tipărite 30 titluri de carte în 160 mii exemplare.   Literatura apărută în cei 16 ani de existență a RASSM, se reprezintă sub presiunea cultului personalităţii și a idеоlоgizării litеrаturii.

Primul cod de lege al moldovenior

Vasile Lupu, Domn al Moldovei, de origine aromân, s-a remarcat pe parcursul a celor nouăsprezece ani de domnie, prin activitatea de sprijin a vieții culturale și religioase a Moldovei. Din timpul său a început activitatea tipografică în Moldova, sprijinită de mitropolitul Varlaam și de Petru Movilă. A întemeiat Academia Vasiliană, iar în anul 1640 a înființat Colegiul latin de la Iași. Tot în timpul domniei sale a apărut la Iași primul cod de legi tipărit în limba română ”Carte romanească de învățătură de la pravilele împărătești și de la alte giudete”.

pravila-lui-vasile-lupu  În 2016 se împlinesc 370 de ani de la tipărirea ”Pravilei lui Vasile Lupu”, în tiparnița domnească din mănăstirea ”Trei Ierarhi”, ctitorită de același Vasile Lupu.  Lucrarea are la bază sursele bizantine din secolele VII-VIII, selectate de o comisie identificată de însăși domnitorul Moldovei, iar primul capitol este dedicat principalei îndeletniciri a moldovenilor – agricultura.  În conținutul lucrării se mai regăsesc pedepse pentru sudalmă, furt, ucidere, bigamia și falsificarea banilor.

Dimitrie Cantemir afirma în una din lucrările sale că ”Pravila lui Vasile Lupu” este „ o carte osebită de legi cari şi până în ziua de astăzi este pentru judecătorii Moldovei aţa dreptății după care judecă drept„. Epoca lui Vasile Lupu deschide o nouă şi lungă perioadă în viaţa spirituală şi culturală a Moldovei. Pe timpul domniei sale limba slavonă din cancelaria domnească și biserică a fost înlocuită cu limba română.   În 2009 cu ocazia împlinirii a ”650 ani de la întemeierea statului moldovenesc”, Banca Națională a Moldovei a emis moneda comemorativă, pe care se regăsește stema Moldovei din ”Pravila lui Vasile Lupu”.

Prima scriere științifică a unui român

Dimitre Cantemir – prima personalitate enciclopediă în cultura noastră,  autor al unei opere extraordinare, ssl23904poliglot, istoric, scriitor, orientalist, filosof, om politic. Cantemir este unul dintre cei mai mari învăţaţi ai neamului, cu o viaţă tumultuoasă, agitată şi plină de riscuri, cu o faimă neobişnuită în mediile răsăritene şi în cele apusene. A fost contemporan cu Ludovic al XIV-lea și cu regele Carol al XII. Opera sa, pe parcursul a celor 50 ani de viață, cuprinde scrieri de factură filosofică, literară, morală, istorică şi etnologică.

Descriptio Moldaviae (1716) este o capodoperă istorică şi politică, o lucrare complexă de geografie, etnologie şi de sociologie politică și prima lucrare științifică despre moldoveni. Scrisă în limba latină,  la cererea Academiei de Științe din Berlin, destinată mediilor intelectuale occidentale, cu scopul de a informa cu privire la istoria, limba şi situaţia poporului nostru, care după cum spunea Cantemir : „nimeni sau numai puţini străini au o imagine adevărată“.

În cadrul Serviciului Carte Veche și rară a Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, au fost expuse toate edițiile lucrării ”Descrierii Moldovei”, începînd cu copia fotografică a manuscrisului ce provine din colecția primului guvernator basarabean Scarlat Sturdza. Vizitatorii mai pot admira primele ediții tipărite în limba germană în 1771 la Frankfurt-Leipzic, în limba română cu caractere chirilice, apărută în 1825, în tipografia Mănăstirii Neamţ cu titlul: ”Scrisoarea Moldovei, în limba rusă traducere realizată de V. Levșin la Moscova în 1789. De asemenea este expusă și harta Moldovei, realizată de D. Cantemir, și editată prin contribuția fiului său Antioh.