Arhive etichetă | arta cărții

Tradiție și inovație în arta cărții

minei

Tipografia de la Buda are o istorie de peste 400 de ani. Înființată inițial la Tirnavia, de episcopul catolic Telegdi Miklos în 1577, ca în 1777 să fie transferată la Buda, în casa lui Ioan Corvin, descedentul (neligitim) al gloriosului rege Matei Corvin.  Teascurile tipografiei imprimau cărți în 16 limbi, printre care și în română. Edițiile realizate pentru români erau preponderent cărți religioase. Printre cele 200 de titluri în română se înscrie și renumitele Mineie pentru 12 luni ale anului, tipărite pentru prima dată în 1804, ca peste un an să fie repetat tirajul, deoarece stocul anterior fusese epuizat într-un timp record.  Astăzi edițiile de la Buda sunt opere de artă datorită decorațiunilor ce le însoțesc. În compozițiile iconografice se regăsesc stilurile apusean și răsăritean. Anume cu apariția Mineilor de la Buda, începe să se aplice pe larg gravura în metal, care pînă la acea vreme era preponderent în lemn.  Astfel tipografia de la Buda a fost prima oficină care a știut să îmbine tradiția cu inovația în tehnica realizării cărților.

Reclame

Arta cartii – cartea o arta.

afisIn cadrul celei de a 24-a editie a Salonului International de Carte, organizat de BNRM, Serviciul Carte Veche si Rara organizeaza expoziția ”Arta cărții – cartea in artă”. Spre admirarea publicului larg vor fi expuse cîteva din cele mai frumoase şi interesante legături de carte, începând din secolul al XVI-lea şi până la începutul secolului al XX-lea.  Drept criteriul de selecție  a servit originalitatea, frumuseţea şi finețea copertelor realizate atît în țară cît și peste hotare. Utilizatorii pot admira coperte din pergament, legături din piele brună atît pe carton  cît și pe lemn cu ornamente presate, cotoare aurite,  cheutori stilizate,  ornamente tipografice realizate în diverse centre scriptoriale, însemne heraldice dar și supra ex libros. Pentru o expunere mai atractivă s-au folosit de asemenea și compoziții tematice, realizate de colaboratorii Serviciului .

Lutul înviat de Dumnezeu și de Om

De curînd artista plastică Chris Capono s-a gîndit să întroducă un Nou Haw în arta decorării și oformării cărților.  Alegerea materialelor s-a oprit la lutul polimer, înrămat în alamă și ornamentat cu paiete și mărgele.

Din imaginile de mai jos se observă măiestria autoarei și finețea lucrului

Cărți coperte polimer

 

alte detalii curioase vezi :

http://worldhobbies.ru/idei-rukodelija/krasivosti-iz-polimernoy-glinyi-ot-chris-kapono

 

Cea mai veche metodă de copertare

Copertarea – acoperirea foilor, caietelor cărților cu material durabil, conceput pentru a proteja documentele de interacțiunea defectuasă a mediului exterior.

arhanghel ev  Cea mai timpurie metodă de copertare este metoda coptă. Tehnica coptă a fost aplicată pentru prima dată încă în secolul al doilea î.Hr. de egiptenii creștini. Astfel dînșii își legau foile de papirus a textelor sfinte între două scînduri. Fiecare foaie era cusută cu ață și unite între scînduri cu ajutorul curelușelor. Ideea coaserii în lanț a fost preluată din tehnica realizării covorului. Astăzi au rămas foarte puține cărți copertate după metoda coptă, și aproape toate dintre ele sunt stocate în fondurile muzeelor.

Cărțile legate în această tehnică, permite deschiderea documentelor pînă la 360 °, fără a deteriora blocul cărții. Avantajele copertării copte este durabilitatea și rezistența la uzură în timp și spațiu, la realizarea căruia se folosește un minim de clei, sau chiar nimic.

arhanghel ev.jpeg 1  Biblioteca Națională a RM, deține un exemplar legat în această tehnică. Este vorba de manuscrisul faximil a Evangheliei Arhangelsk, scrisă cu caractere chirilice în 1092. Este cel de al patrulea document după vechime atestat documentar, și face parte din categoria manuscriselor slavone, în redacție iugoslavă. Din 1997 este înscris în registrul internațional „Memoria Lumii”.

A fost descoperită în 1876 în regiunea Arhanghelsk, de un țăran, de aici vine și denumirea. A fost pusă la dispoziția cercetătorilor în domeniu, pentru a fi identificată și datată. Pentru a proteja exemplarul, care era destul de fragil, au fost realizate 100 de exemplare faximile. Exemplarele redau întocmai aspectul originalului, pînă și urmele de murdărie și umezeală. Din coperți s-au păstrat doar scîndurile cu urme de închietori. Manuscrisul a fost scris pe piei de vițel și conține 178 de pagini. Formatul paginilor variază de la 20 × 16 cm la 20,5 × 16,8 cm. Textul se presupune că a fost scris de 2 copiști. În susținerea acestei ipoteze vine ductul scrisului care se deosebește pe alocuri considerabil. Cercetătorii au ajuns la concluzia că este una din primele traduceri a Evangheliei din greacă de către unul din frații din Solun, și anume Chiril. În conținutul manuscrisului este menționat pentru prima dată numele lui Chiril și Metodie, omagiați ca sfinți la 24 martie.