Arhive etichetă | carte de patrimoniu

VALORI PATRIMONIALE CU SEMNIFICAȚIE ISTORICO-ARTISTICĂ

Cărțile vechi nu sunt doar mărturii ale unor vremuri de altă dată. Ele sunt adevărate opere de artă prin aspectul lor nobil. Un exemplu elocvent în acest sens este  Sfânta şi Dumnezeiasca Evanghelie care acum întîi s-au tipărit… cu Osârdia şi cu toată Cheltuiala Prea Osfinţitului Mitropolit al Moldovii Kir Gavriil. Iași: Tipografia Mitropoliei,  de Grigorie Tipograf 1762. – [4], 194 f. : il. ; (30×21 cm).

Este o lucrare de cult originală, scrisă cu caractere chirilice în limba română. Tipar negru şi roşu pe două coloane, încadrat în chenar. Începutul fiecărui capitol este marcat cu inițiale de culoare roşie încadrat în ornamente vegetale. Titlul plasat într-un chenar ornamentat cu medalioanele sfinților pe lateral, cu semnătură dreapta jos: Grigorie T. În centru sus imaginea lui Iisus Hristos ca Arhireu.  Pe verso paginii de titlu Stema Moldovei cu stihuri de laudă la adresa domnitorului Moldovei Grigorie Callimachi (1761 – 1764) şi (1767 – 1769).  Gravuri: pe a patra filă nenumerotată, verso, gravură cu Sfântul Evanghelist Ioan, datată 1762 şi semnată Ierei Mihai şi Monah Teofan, la fila 23 gravură cu Sfântul Evanghelist Matei, datată 1761 şi semnată Ierei Mihai St[re]lbiţki şi Monah Teofan, la fila 60 gravură cu Sfântul Evanghelist Luca, datată 1761, la fila 106 gravură cu Sfântul Evanghelist Marcu, datată 1761, ambele semnate ca prima dintre gravuri. Coperta din lemn îmbrăcat în catifea vișinie, legată în ferecătură din metal comun, având bogate elemente florale decorativă. Elementele ferecăturii metalice: 4 colțare plasate în colțuri, 2 medalioane fixat în centru copertelor, 4 piciorușe, o încuietoare în forma unui sfânt și 9  aplice în formă de stea. Pe prima copertă în centru se află medalionul cu icoana Învierii, în colţuri colțarele cu icoanele evangheliştilor și 6 aplice în formă de stea, pe coperta a 2-a icoana Răstignirii în centru, 4 piciorușe și 3 aplice. Hârtia manuală cu urme de ceară, murdărie și îngălbenită pe alocuri. O parte a foilor au marginea arsă. La subsolul paginilor 3 – 5 însemnare olografă cu cerneală neagră, datată cu anul 1810. Starea de conservare: bună. Reieșind din constatările de mai sus putem concluziona următoarele. Cartea are valoare patrimonială cu semnificație istorico- culturală și artistică deoarece:  a fost tipărită în perioada fanariotă care a luat amploare în Moldova pe fondul declinului Imperiului Otoman şi ascensiunii Rusiei ţariste; este prima lucrare, din cele 20 de titluri, editate în timpul arhipăstoririi mitropolitului Gavriil Calimachi, pentru oficierea serviciului divin; a fost gravată de protopopul Mihail Strelbiţki care se trăgea dintr-o veche familie poloneză de gravori, rusificată, venit în Moldova, în a II jumătate a secolului al XVIII-lea.

 

Reclame

Urmele bibliotecii lui Ivan cel Groaznic

Colecția de manuscrise faximile din cadrul secției Carte veche și rară a Bibliotecii Naționale, a fost completată de curînd, cu 2 volume, a remarcabilei și unice în felul său lucrări ”Codicele împărătesc ilustrat”, (secolul XVI), prin generozitatea dlui Alexandru Magola, cercetătorul științific, al Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. ”Codicele împărătesc ilustrat”  a fost creată în secolul al XVI-lea, doar într-un singur exemplar! din ordinul țarului rus Ivan al IV-lea, supranumit cel Groaznic (1530 – 1584), pentru instruirea copiilor săi. Volumul inițial era de aproximativ 10 mii de foi, ilustrate cu mai mult de 17 mii gravuri, care ocupa vizual aproximativ 2/3 din volumul total al monumentalei opere și cîntărea cca 16 kg. Desenele-miniaturi (peisaje istorice, lupte și viața cotidiană) ilustrează amănunțit evenimente din istorie. În baza lor, cititorii pot face cunoștință cu portul din  antichitate, armura militară, veșmintele bisericești, armele, uneltele, obiectele de uz casnic, etc. La realizarea Codului și-a adus contribuția cea mai remarcabilă figură a timpului său – Makarie, Mitropolitul Moscovei și al întregii Rusii, cel care la inițiat pe țar în tainele ortodoxiei. Deasemenea au fost antrenați cei mai buni 15 scribi și 10 pictori ai timpului. Cercetătorii consideră că eminenta lucrare ar fi făcut parte din enigmatica bibliotecă al lui Ivan cel Groaznic, cunoscută ca „Liberey”, de la latinescul „liber” — carte, care potrivit surselor, era alcătuită din colecţii legendare de cărţi şi documente, însă pierdută în timp. La finalul ultimului volum se regăsește o inscripție olografă, pe care specialiștii o atribuie însăși renumitului țar.

În istoria scrierilor medievale universale nu există un alt document similar atât ca volum cât  și ca perioada cronologică pe care o cuprinde. Documentul reflectă  istorii sacre, ebraice și antice grecești, narațiuni despre războiul troian și Alexandru cel Mare, fragmente despre istoria imperiilor romane și bizantine, precum și cronica celor mai importante evenimente din Rusia, ce sau desfășurat timp de patru secole și jumătate, în perioada anilor 1114 și 1567. Ulterior, în secolele XVII-XVIII, monumentala operă a avut o soartă tragică, fiind dispersată pe bucăți ce-au ajuns în colecții private. În secolul XIX a fost recuperată și se păstrează pînă astăzi  în diverse instituții de cultură printre care : Biblioteca Academiei de Științe (Sankt Petersburg); Biblioteca Națională Rusă (Sankt Petersburg); Muzeul de Stat de Istorie (Moscova).