Arhive etichetă | cartofilie

Când marcăm Ziua Mondială a Cărții Poștale?

Dar voi știați că Ziua Mondială a Cărții Poștale este marcată tocmai de trei ori pe an?  Istoria cunoaște mai multe versiuni ale nașterii cărții poștale ilustrate: 25 martie, 1 octombrie și 30 noiembrie!

Expedierea prin poștă a unor felicitări gravate asemeni unor cărți de vizită cu text deschis, a fost realizată pentru prima dată în Anglia, în 1843, de către Henry Cole unul dintre fondatorii Muzeului Victoria și Albert din Londra. El a comandat ilustratorului John Callcott Horsley, realizarea unei schițe pe tema sărbătorilor de iarnă, care apoi au fost colorate manual de un artist profesionist, iar Henry Cole nu a trebuit decât să scrie mesajul și să-l semneze.

La 30 noiembrie 1865 la Conferința de la Karlsruhe (Germania), dr. Henrich von Stephan a propus întroducerea unui nou tip de corespondență  Postblatt, însă ideia nu a fost acceptată.

O a doua încercare de a introduce în circuitul comercial cărțile poștale a fost realizată de profesorul E. Herman în 1869. Inițial cărțile poștale erau o bucată simplă de carton pe care puteau fi scrise nu mai mult de 20 de cuvinte. Ele mai erau numite și  „scrisoare deschisă”. Prima „scrisoare deschisă” a fost tipărită la Viena pe 1 octombrie!

La 25 martie 1872 în Rusia apare prima carte poștală. Inițial, cărțile erau realizate în trei culori pentru a face mai ușoară distincția destinației. Cărțile poștale verzi erau destinate comunicării interurbane, cele maro – pentru corespondența într-o singură localitate, iar cele negre se potriveau ambelor opțiuni.

Pasiunea pentru colecționarea cărților poștale  se numește  cartofilie, este una dintre cele mai îndrăgite şi răspândite pasiuni din lume, la fel de apreciată ca şi colecţionarea de monede sau timbre. 

Primele cărti poştale basarabene

Astăzi este ziua mondială a cărtii postale. In patrimoniul documentar a Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova se regăsesc peste 96 000 exemplare de cărţi poştale. Unice şi remarcabile sint imaginile din seria  „Souvenir de Bessarabie”care reprezintă vederi reprezentative ale Basarabiei ce scot in rvidentă  viaţa rurală de altă dată, datini, chipuri de locuitori, peisaje pitoreşti a principalelor râuri Prut şi Nistru, oraşe şi cetăţi.   Pri1. Виды Кишинёва и его окрестностей. (1)mele cărţi poştale au fost editate după clişee fotografice,.majoritatea fiind  editate de  casa editorială Wolkenberg, care deţinea „întîietatea” la editarea cărţilor poştale cu imagini ale Basarabiei şi Chişinăului.  Acest editor a locuit şi a activat în Chişinău, avîndu-şi firma editorială la parterul hotelului „Suisse” Cărţile poştale editate de Wolkemberg au fost folosite de mulţi autori în lucrările lor ca de exemplu N. Iorga în „Neamul Românesc în Basarabia” ediţia din 1905, precum şi de revistele locale de la acea vreme : „Viaţa Basarabiei”, „Din Trecutul Nostru”. O altă editură particulară care a editat cărţi poştale in Basarabia este şi Casa de Comerţ Şchechter şi Fiii care a desfăşurat o activitate editorială foarte fructuoasă în această direcţie.

Clişeele cărţilor poştale erau executate în Germania, acest fapt îl putem urmări pe recto inferior al colţului drept jos ale cărţilor poştale în baza inscripţiei Graph. Ges., Berlin.

Cartea poştală basarabeană a evoluat în contextul celei ruseşti. Cum Rusia în 1886 a devenit membră a U.P.U. (Uniunea Poştală Universală înfiinţată în 1878) pe verso cărţilor poştale stă inscripţia în limba rusă şi franceză: всемирный почтовый союз = Union Postale Universelle. Russie.  Dimensiunile cărţilor poştale păstrate corespund standartelor internaţionale aprobate în 1886 (de U.P.U.): 140 mm pe 90 mm, până la 1886 mărimea cărţilor poştale varia de la 125-127 mm şi 90-95 mm.

O lucrare unică si enedită este albumul fotografului P. M. Kondratki «Виды Кишинева и его окресностей» realizată in 1889, donat Bibliotecii Nationale a RM de dl Iurie Colesnic.