Arhive etichetă | Dimitrie Cantemir

Primul cod de lege al moldovenior

Vasile Lupu, Domn al Moldovei, de origine aromân, s-a remarcat pe parcursul a celor nouăsprezece ani de domnie, prin activitatea de sprijin a vieții culturale și religioase a Moldovei. Din timpul său a început activitatea tipografică în Moldova, sprijinită de mitropolitul Varlaam și de Petru Movilă. A întemeiat Academia Vasiliană, iar în anul 1640 a înființat Colegiul latin de la Iași. Tot în timpul domniei sale a apărut la Iași primul cod de legi tipărit în limba română ”Carte romanească de învățătură de la pravilele împărătești și de la alte giudete”.

pravila-lui-vasile-lupu  În 2016 se împlinesc 370 de ani de la tipărirea ”Pravilei lui Vasile Lupu”, în tiparnița domnească din mănăstirea ”Trei Ierarhi”, ctitorită de același Vasile Lupu.  Lucrarea are la bază sursele bizantine din secolele VII-VIII, selectate de o comisie identificată de însăși domnitorul Moldovei, iar primul capitol este dedicat principalei îndeletniciri a moldovenilor – agricultura.  În conținutul lucrării se mai regăsesc pedepse pentru sudalmă, furt, ucidere, bigamia și falsificarea banilor.

Dimitrie Cantemir afirma în una din lucrările sale că ”Pravila lui Vasile Lupu” este „ o carte osebită de legi cari şi până în ziua de astăzi este pentru judecătorii Moldovei aţa dreptății după care judecă drept„. Epoca lui Vasile Lupu deschide o nouă şi lungă perioadă în viaţa spirituală şi culturală a Moldovei. Pe timpul domniei sale limba slavonă din cancelaria domnească și biserică a fost înlocuită cu limba română.   În 2009 cu ocazia împlinirii a ”650 ani de la întemeierea statului moldovenesc”, Banca Națională a Moldovei a emis moneda comemorativă, pe care se regăsește stema Moldovei din ”Pravila lui Vasile Lupu”.

Prima scriere științifică a unui român

Dimitre Cantemir – prima personalitate enciclopediă în cultura noastră,  autor al unei opere extraordinare, ssl23904poliglot, istoric, scriitor, orientalist, filosof, om politic. Cantemir este unul dintre cei mai mari învăţaţi ai neamului, cu o viaţă tumultuoasă, agitată şi plină de riscuri, cu o faimă neobişnuită în mediile răsăritene şi în cele apusene. A fost contemporan cu Ludovic al XIV-lea și cu regele Carol al XII. Opera sa, pe parcursul a celor 50 ani de viață, cuprinde scrieri de factură filosofică, literară, morală, istorică şi etnologică.

Descriptio Moldaviae (1716) este o capodoperă istorică şi politică, o lucrare complexă de geografie, etnologie şi de sociologie politică și prima lucrare științifică despre moldoveni. Scrisă în limba latină,  la cererea Academiei de Științe din Berlin, destinată mediilor intelectuale occidentale, cu scopul de a informa cu privire la istoria, limba şi situaţia poporului nostru, care după cum spunea Cantemir : „nimeni sau numai puţini străini au o imagine adevărată“.

În cadrul Serviciului Carte Veche și rară a Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, au fost expuse toate edițiile lucrării ”Descrierii Moldovei”, începînd cu copia fotografică a manuscrisului ce provine din colecția primului guvernator basarabean Scarlat Sturdza. Vizitatorii mai pot admira primele ediții tipărite în limba germană în 1771 la Frankfurt-Leipzic, în limba română cu caractere chirilice, apărută în 1825, în tipografia Mănăstirii Neamţ cu titlul: ”Scrisoarea Moldovei, în limba rusă traducere realizată de V. Levșin la Moscova în 1789. De asemenea este expusă și harta Moldovei, realizată de D. Cantemir, și editată prin contribuția fiului său Antioh.

Necunoscuta bibliotecă a celui mai erudit moldovean

The Archimedes Palimpsest.  f. 56r, Natural Image.

Ca astăzi 26 octombrie 1673 se năștea ilustrul Domnitor al Moldovei Dimitrie Cantemir. Născut în creștinizmul răsăritean și format în mediul religiei musulmane, Dimitrie Cantemir și-a realizat eminenta operă în trei țări Moldova, Imperiul Otoman și Rusia. Pe timpul șederii lui Cantemir la Constantinopol își avea reședința în palatul moștenit de la rudele Cantacuzinești, în care Mihail Cantacuzino a pus bazele unei biblioteci vaste. După plecarea lui Cantemir din Constantinopol palatul său devine mănăstire, cu hramul bisericii construită de însăși D. Cantemir ”Sf. Gheorghe”. În 1906 în această bibliotecă a fost găsită o copie a celui mai vechi manuscris palimpest din lume sub formă de codex “πρὸς Ἐρατοσθένην ἔφοδος” =“Către Eratosfen despre metode” cunoscută în prezent ca “The Method of Mechanical Theorems”, scrisă de Archimedes şi care se credea pierdută pentru totdeauna. Acest document este întitulat astăzi ca “Archimedes Palimpsest”. În anii ’20 a secolului trecut această carte a fost vândută unui colecţionar privat în Paris, iar în 1988 un anonim o cumpără la casa de licitaţii Christie’s din New York pentru suma de 2 mln. dolari SUA, după care manuscrisul a fost transferat la Walters Art Museum din Baltimore pentru cercetare şi documentare. Din toamna anului 2008 toată cartea se găsește în format digital pentru publicul virtual. Manuscrisul este scris pe pergament, in folio, în limba greacă. Conține șapte tratate atribuite marelui matematician al antichității Arhimede, de aici și numele ”Manuscrisul lui Arhimede” , două discursuri ale lui Hyperides, fragmente din opera filosofică al lui Alexandru de Afrodisia și alte cîteva fragmente neidentificate. Rămîne de crezut că acest codex a contribuit la formarea dimensiunei erudiției lui Dimitrie Cantemir.

V. Cosovan

Rolul lui Dimitrie Cantemir la dezvoltarea tiparului arab

Intr-o culegere de articole publicata la Moskova in anul 1928, am depistat o informatie impresionanta, legata de personalitatea eruditului Domnitor al Moldovei Dimitrie Cantemir.  Conform acestui studiu Dimitrie Cantemir a fost cel care a taiat literele arabe pentru prima tipografie de acest gen din Rusia, la initiativa tarului Petru I. Ba mai mult tipografia araba s-a aflat in gestiunea Domnitorului pe perioada campaniei militare din Astrahani din 1722. In teascurile acestei tipografii a fost tiparit Manifestul lui Petru I, si redactat de insasi Cantemir.

 

IMG_1117

IMG_1119IMG_1118

 

 

In anul 1723 teascurile tipografiei au fost transportate la Moskova la tipografia Sinodala, mai tirziu urmele ei se pierd  din vizorul istoricilor. Iata ca si dupa 291 de ani de la trecerea in nefiinta a lui D. Cantemir, ies la iveala date factologice noi, relevante cu privire la rolul si contributia lui Cantemir  asupra culturii scrisului.