Arhive etichetă | valori bibliofile

În cadrul expoziției Vestigii europene în patrimoniul documentar al BNRM, au fost expuse din fondurile serviciului Carte veche și rară următoarele cărți :

IMG_0381Acta eruditorum anno M DC XCIV publicata, Cum S. Cæsaræ Majestatis & Potentissimi Electoris Saxonie privilegiis, Lipsiaæ, A. M DC XCIV [ 1644]

În traducere ”Faptele oamenilor de știință”. Este prima revistă științifică din Germania, fondată în 1682, în Leipzig de savantul Otto Menke (1644-1707). Avea o periodicitate lunară și reflecta publicațiile științifice, și nu numai, din arealul european. Revista încetat să mai existe în anul 1782.

 

 

IMG_0402Les caracteres de theophraste traduits du grec, avec le caracteres ou les moeurs de ce siecle. Par Mr. De la Bruyere, A Amsterdam Chez Pierre Marteau, M DCCI [ 1701]

Cartea a fost editată de un editor fictiv. În secolul al 17-lea se practica editarea sub un nume fals, pentru a ocoli cenzura imperială. De obicei se publicau lucrările cu conținut ”incomode” din punct de vedere politic, teologic și moral. Numele Pierre Marteau se crede că a fost utilizat de un discipol a celebrei familii de editori olandezi Elzevir. Rolul familiei Elzevir ține de aspectul cărților,  pentru prima dată au tipărit cărți într-un nou format.

 

IMG_0379Memoires de Messire Pierre de Bourdeille, Seigneur de Brantome, Contens le vies de Dames ilustres de France de son temps, A Leyde, Chez Jean Sambix le Jeune, M DC LXV [ 1665]

Ediție Elzevir. Drept constatare este marca tipografică în formă de sferă, adoptată de predecesorii dinastiei menționate. Brantôme , născut în jurul anului 1540, a murit în 1614, a scris o mulțime de lucruri despre mari personalități din timpul și anturajul său, dar operele sale nu au fost publicate pînă în 1665. Ediția de față este o ediție princeps și foarte rară.

 

IMG_0399Lubienski, Stanislai. Opera posthuma, historica, historo- politica,variique discursus, epistole, et aliquot orationes, quorum indicem seguentes post Præfationes paginæ ostendunt ,Antverpiæ: apud Ioannem Meursium. Cum Gratia & Privilegio, M. DC. XLIII, [1643]
Lucrarea a făcut parte din Bibliotheca Windhagiana, constituită de nobilul bibliofil Joachim Enzmilner, pentru care a și construit special un castel – castelul Windhaag. O parte din cărți el le-a moștenit de la tatăl său iar o parte le-a achiziționat de la librarii timpului. Drept mărturie este ex-librisul de pe coperți cît și notele marginale de pe pagina de titlu. Biblioteca a fost lăsată prin testament moștenire Universității din Viena.

IMG_0395Doederlinius Iohannes Alex. Ơ aγ Los cтрастотерпецъ Христов Өeодоръ Стратилатъ slavonisch-russisches heiligthum, mitten in Teutschland. Nürnberg, Verlegte Wolfgang Moritz Endter, seel erben. Druckte Ioh. Ernst Adelbulner, 1724

Este primul studiu european, consacrat unui monument de artă rus. Cu ea se deschide șirul bibliografiilor în domeniul dat în Europa. Cartea a făcut parte din Biblioteca Palatină, cea mai importantă bibliotecă din secolul al 16-lea. A fost constituită din trofeiele de război achiziționate din orașul universitar german Heidelberg. Cărțile acaparate au fost transmise în gestiunea Papei, drept recompensă pentru susținerea financiară a operațiunei date. Ex-libris-ul de pe verso coperții,, este confirmarea lucrurilor menționate mai sus.

IMG_0385Dlugoss Ioannes, seu Longini canonici qvondam Cracoviensis, Historiae Poloniae. Libri XII, Francofurti, Sumpt. Ioannis Lvdovici Gleditschii & Mavritii Georgii Weidmanni, MDCCXI [1711].

Cartea renumitului istoricului și cronicarului polonez. Exemplarul abundă în momente factologice, cu referire și la Domnitorii români. Ca de exemplul în exemplarul de față, autorul dedică un capitol întreg Domnitorului Ștefan Cel Mare, pe care îi elogia, faptele, personalitatea și abilitățile de conducător. Cartea a fost editată în mai multe orașe europene, dar din ediția din Francfurt, s-au păstrat doar 4 exemplare în toată lumea.

IMG_0372Lange, Johann. Historia eclesiatica a munda condito usque ad seculum a Christo nato praesens, seu de imum octavum deducta… Halae Magdeburg, 1722
Cartea a fost parte a bibliotecii personale a medicului și numismatului ungur Madai David. Dovadă este ex-libris-ul eticetă de pe verso coperții și însemnarea olografă de pe forzaț.
Autorul cărții este nu mai puțin renumit. Lange Johann a fost filosof și teolog, cel care a inițiat mișcarea protestantă în Germania.

 

Expoziția va dura pe perioada desfășurării  Zilelor patrimoniului european în perioada 22-27 septembrie 2014. Doritorii de a se familiariza în mai de aproape sînt așteptați la BNRM, blocul II, serviciul Carte veche și rară.

 

 

 

Reclame

Valori europene in fondurile Bibliotecii Nationale a RM

Bibliotheca Palatina datează din anul 1386 când a fost înființată Universitatea din Heidelberg cea mai veche universitate din Germania şi a treia instituţie academicã ridicatã pe teritoriul Imperiului Roman. În fondurile ei se regăsesc cele mai valoroase manuscrise din Evul Mediu, fiind considerată la timpul său cel mai bogat arhivariu literar ce reflecta toate domeniile științifice. O perioadă de timp și anume în secolul al XVI-lea, renumita bibliotecă a fost adăpostită în biserica Heilig-Geist-Kirche, construita intre 1398-1441 in stil gotic. A urmat o perioadă neagră în istoria Heidelberg-ului cînd a fost cucerit de trupele catolice din timpul Războiul de Treizeci de Ani. Papa Grigore al XV-lea și-a însușit întreaga bibliotecă drept pradă de război .Astfel 3.700 de manuscrise medievale si 13.000 de volume tipărite au ajuns la Biblioteca Vaticana în august 1623. Astazi biblioteca Palatina este parte componentă cu statut de fond separat din cadrul Bibliotecii Apostolice a Vaticanului.Printr-o hotărîre adoptată în cadrul Congresului de la Viena din 1815, au fost returnate doar 847 de manuscrise în limba germană.

IMG_0963IMG_0964  BNRM posedă o carte ce a aparținut odinioară acestei renumite biblioteci europene a autorului german Doederlinius Johannes Alex – rectorul Universității din Heidelberg. Cartea a fost tipărită în 1724 de Endter Wolfgang Moritz. Autorul scrie despre sanctuarele slavone de pe teritoriul Germaniei. Dovada acestei afirmații este ex-libris-ul etichetă pe verso copertei alcătuit din : Stema cu două scuturi heraldice, unite sub o coroană cu cruce. În partea de jos a ex-libris-ului inscripţia: „Biblioteca Palatina”.
 

Cărți neobișnuite

Iată ca pe la 1837 primăvara era pictată  și pe  blocul cărților, demonstrînd astfel că imaginația oamenilor de artă nu cunoaște hotare O astfel de carte cred că ar dori fiecare în colecția sa.

Istoria Romanilor in „scoartele” cartilor religioase

Tipografia Universităţii din Buda a avut un rasunet remarcabil in arealul romanesc.  A fost o adevarata pepiniera a editorilor romani si de difuzare a cartilor in grafia latina in secolul al 18-lea, dar despre aceasta si altele un pic mai jos.  Continuă lectura