Arhive etichetă | Vasile Lupu

Prima călătorie de nuntă a unei domnițe din Moldova

Maria (Lupu) Radziwiłł (după Leybowicz 1758)

În februarie 1645 la Iași avea loc nunta domniței Maria Lupu, fiica mai mare a domnitorului moldovean Vasile Lupu (1634-1653) și a primei sale soții, Tudosca (fiica vornicului Costea Bucioc), cu nobilul polonez Janusz Radziwil. Despre Maria, cronicile afirmă nu numai ca era frumoasă, dar și educată.
Eveniment consemnat și în lucrarea lui Eberhard Werner Happel cu titlul Historia moderna Europae, oder eine historische Beschreibung des heutigen Europae, publicată în 1692.

Domnița Maria era îmbrăcată în alb, cu un văl roz, care o acoperea toată, prins de părul ei cu două săgeți de aur. Slujba a fost oficiată de mitropolitul Kievului, Petru Movilă, venit special din Ucraina pentru a cununa pe fiica lui Vasile Lupu. Desi Radziwiłł era luteran, totuși, pentru a nu strica cheful Domnului Moldovei, el se însură după ritul ortodox. Petrecerea a ținut 12 zile.  Zestrea miresei a fost de 650 000 monete de aur.

După nuntă, prințul Janoș Radziwiłł își luă nevasta, pornind cu ea în Polonia. O duse întâi la Varșovia, ca s-o prezinte regelui și apoi se apucară să cutreiere apusul Europei. A fost prima călătorie de nuntă a unei domnițe din Moldova în Occident. După un an de zile, Maria Radziwiłł își revăzu tatăl la Suceava.  În prefața Trebnicului cu peste 1500 de pagini, tipărit de Petru Movilă în 1646 la Lavra Pecerska, găsim cuvântarea mitropolitului Petru Movilă, rostită la nunta renumitei domnițe. Cuvântarea avea să fie publicată, la solicitarea tatălui miresei și în ediție aparte, la Kiev.

Primul cod de lege al moldovenior

Vasile Lupu, Domn al Moldovei, de origine aromân, s-a remarcat pe parcursul a celor nouăsprezece ani de domnie, prin activitatea de sprijin a vieții culturale și religioase a Moldovei. Din timpul său a început activitatea tipografică în Moldova, sprijinită de mitropolitul Varlaam și de Petru Movilă. A întemeiat Academia Vasiliană, iar în anul 1640 a înființat Colegiul latin de la Iași. Tot în timpul domniei sale a apărut la Iași primul cod de legi tipărit în limba română ”Carte romanească de învățătură de la pravilele împărătești și de la alte giudete”.

pravila-lui-vasile-lupu  În 2016 se împlinesc 370 de ani de la tipărirea ”Pravilei lui Vasile Lupu”, în tiparnița domnească din mănăstirea ”Trei Ierarhi”, ctitorită de același Vasile Lupu.  Lucrarea are la bază sursele bizantine din secolele VII-VIII, selectate de o comisie identificată de însăși domnitorul Moldovei, iar primul capitol este dedicat principalei îndeletniciri a moldovenilor – agricultura.  În conținutul lucrării se mai regăsesc pedepse pentru sudalmă, furt, ucidere, bigamia și falsificarea banilor.

Dimitrie Cantemir afirma în una din lucrările sale că ”Pravila lui Vasile Lupu” este „ o carte osebită de legi cari şi până în ziua de astăzi este pentru judecătorii Moldovei aţa dreptății după care judecă drept„. Epoca lui Vasile Lupu deschide o nouă şi lungă perioadă în viaţa spirituală şi culturală a Moldovei. Pe timpul domniei sale limba slavonă din cancelaria domnească și biserică a fost înlocuită cu limba română.   În 2009 cu ocazia împlinirii a ”650 ani de la întemeierea statului moldovenesc”, Banca Națională a Moldovei a emis moneda comemorativă, pe care se regăsește stema Moldovei din ”Pravila lui Vasile Lupu”.