Introducerea alfabetului latin în Transnistria

Crearea Republicii Autonome Sovietice Socialise Moldovenești este subiectul abordat tot mai intens în studii și cercetări atît la nivel național cît și internațional.

transnistria     În anul 1932  a demarat procesul de latinizare a școlilor din stînga Nistrului. Întroducerea alfabetului latin pe teritoriul RASSM, a fost doar un instrument care să îndreptățească și să voaleze politica de ”moldovenizare” a teritoriului dat. De facto realitatea era de altă natură. Populația indigenă se înverșuna cu vehemență să recunoască noua administrație, iar prin introducerea alfabetului latin se miza ca locuitorii transnistreni să fie ”familiarizați” pe înțelesul lor, cu noile viziuni și concepții. Primele măsuri prevedeau organizarea cursurilor de instruire pentru învățători, după care a urmat editarea masivă a manualelor cu grafie latină. De acest moment a profitat scriitorii Lehtțir și Cornfeld, care au contribuit la întroducerea în manuale a operelor scriitorilor români precum Eminescu, Alecsandri, Coșbuc, etc.

În broșura Despre învățarea în masă a scrisului latinizat , editată în 1933, se menționează că doar în 1932 au fost tipărite 30 titluri de carte în 160 mii exemplare.   Literatura apărută în cei 16 ani de existență a RASSM, se reprezintă sub presiunea cultului personalităţii și a idеоlоgizării litеrаturii.

Primul cod de lege al moldovenior

Vasile Lupu, Domn al Moldovei, de origine aromân, s-a remarcat pe parcursul a celor nouăsprezece ani de domnie, prin activitatea de sprijin a vieții culturale și religioase a Moldovei. Din timpul său a început activitatea tipografică în Moldova, sprijinită de mitropolitul Varlaam și de Petru Movilă. A întemeiat Academia Vasiliană, iar în anul 1640 a înființat Colegiul latin de la Iași. Tot în timpul domniei sale a apărut la Iași primul cod de legi tipărit în limba română ”Carte romanească de învățătură de la pravilele împărătești și de la alte giudete”.

pravila-lui-vasile-lupu  În 2016 se împlinesc 370 de ani de la tipărirea ”Pravilei lui Vasile Lupu”, în tiparnița domnească din mănăstirea ”Trei Ierarhi”, ctitorită de același Vasile Lupu.  Lucrarea are la bază sursele bizantine din secolele VII-VIII, selectate de o comisie identificată de însăși domnitorul Moldovei, iar primul capitol este dedicat principalei îndeletniciri a moldovenilor – agricultura.  În conținutul lucrării se mai regăsesc pedepse pentru sudalmă, furt, ucidere, bigamia și falsificarea banilor.

Dimitrie Cantemir afirma în una din lucrările sale că ”Pravila lui Vasile Lupu” este „ o carte osebită de legi cari şi până în ziua de astăzi este pentru judecătorii Moldovei aţa dreptății după care judecă drept„. Epoca lui Vasile Lupu deschide o nouă şi lungă perioadă în viaţa spirituală şi culturală a Moldovei. Pe timpul domniei sale limba slavonă din cancelaria domnească și biserică a fost înlocuită cu limba română.   În 2009 cu ocazia împlinirii a ”650 ani de la întemeierea statului moldovenesc”, Banca Națională a Moldovei a emis moneda comemorativă, pe care se regăsește stema Moldovei din ”Pravila lui Vasile Lupu”.

Prima scriere științifică a unui român

Dimitre Cantemir – prima personalitate enciclopediă în cultura noastră,  autor al unei opere extraordinare, ssl23904poliglot, istoric, scriitor, orientalist, filosof, om politic. Cantemir este unul dintre cei mai mari învăţaţi ai neamului, cu o viaţă tumultuoasă, agitată şi plină de riscuri, cu o faimă neobişnuită în mediile răsăritene şi în cele apusene. A fost contemporan cu Ludovic al XIV-lea și cu regele Carol al XII. Opera sa, pe parcursul a celor 50 ani de viață, cuprinde scrieri de factură filosofică, literară, morală, istorică şi etnologică.

Descriptio Moldaviae (1716) este o capodoperă istorică şi politică, o lucrare complexă de geografie, etnologie şi de sociologie politică și prima lucrare științifică despre moldoveni. Scrisă în limba latină,  la cererea Academiei de Științe din Berlin, destinată mediilor intelectuale occidentale, cu scopul de a informa cu privire la istoria, limba şi situaţia poporului nostru, care după cum spunea Cantemir : „nimeni sau numai puţini străini au o imagine adevărată“.

În cadrul Serviciului Carte Veche și rară a Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, au fost expuse toate edițiile lucrării ”Descrierii Moldovei”, începînd cu copia fotografică a manuscrisului ce provine din colecția primului guvernator basarabean Scarlat Sturdza. Vizitatorii mai pot admira primele ediții tipărite în limba germană în 1771 la Frankfurt-Leipzic, în limba română cu caractere chirilice, apărută în 1825, în tipografia Mănăstirii Neamţ cu titlul: ”Scrisoarea Moldovei, în limba rusă traducere realizată de V. Levșin la Moscova în 1789. De asemenea este expusă și harta Moldovei, realizată de D. Cantemir, și editată prin contribuția fiului său Antioh.

Tradiție și inovație în arta cărții

minei

Tipografia de la Buda are o istorie de peste 400 de ani. Înființată inițial la Tirnavia, de episcopul catolic Telegdi Miklos în 1577, ca în 1777 să fie transferată la Buda, în casa lui Ioan Corvin, descedentul (neligitim) al gloriosului rege Matei Corvin.  Teascurile tipografiei imprimau cărți în 16 limbi, printre care și în română. Edițiile realizate pentru români erau preponderent cărți religioase. Printre cele 200 de titluri în română se înscrie și renumitele Mineie pentru 12 luni ale anului, tipărite pentru prima dată în 1804, ca peste un an să fie repetat tirajul, deoarece stocul anterior fusese epuizat într-un timp record.  Astăzi edițiile de la Buda sunt opere de artă datorită decorațiunilor ce le însoțesc. În compozițiile iconografice se regăsesc stilurile apusean și răsăritean. Anume cu apariția Mineilor de la Buda, începe să se aplice pe larg gravura în metal, care pînă la acea vreme era preponderent în lemn.  Astfel tipografia de la Buda a fost prima oficină care a știut să îmbine tradiția cu inovația în tehnica realizării cărților.